Antioh cel Mare

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o prezentare narativă a lui Antioh al III-lea și a Imperiului Seleucid, concentrându-se asupra istoriei, instituțiilor și isprăvilor sale militare. Cartea se adresează cititorilor interesați de istoria antică, prezentând o narațiune coerentă care leagă moartea lui Alexandru cel Mare de ascensiunea Romei. Scriitura lui Taylor se remarcă prin claritate și implicare.

⬤ Prezentare narativă accesibilă pentru începători în istoria antică.
⬤ Scris captivant, cu detalii și anecdote interesante.
⬤ Leagă în mod eficient perioada dintre moartea lui Alexandru cel Mare și ascensiunea Romei.
⬤ Prezintă o imagine completă a domniei lui Antioh al III-lea și a complexității Imperiului Seleucid.
⬤ Include perspective cantitative și analitice asupra aspectelor militare și economice.

⬤ Unii cititori remarcă limitările surselor istorice, care conduc la relatări fragmentate.
⬤ Caracterul lui Antioh al III-lea este descris ca fiind oarecum subdezvoltat, cu o lipsă de profunzime în portretul său.
⬤ Există plângeri cu privire la faptul că nu au primit cartea de la comercianții cu amănuntul, ceea ce se poate reflecta asupra distribuției acesteia.

(pe baza a 15 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Antiochus the Great

Conținutul cărții:

Un rege adolescent în 223 î.Hr., Antioh al III-lea a moștenit un imperiu în ruină, devastat de conflicte civile și erodat de secesiuni teritoriale. El s-a dovedit un adevărat moștenitor al lui Alexandru: a învins armatele rebele și a pornit o campanie de cucerire și reunificare.

Deși a fost respins de Ptolemeu al IV-lea în bătălia de la Raphia, campaniile sale din est au reafirmat hegemonia seleucidă până în Afganistanul și Pakistanul de astăzi. Întorcându-se spre vest, el l-a învins pe Ptolemeu al V-lea la Panion (200 î.Hr.) și a reușit să adauge Siria Koile la regatul seleucid. Aflat la apogeul puterii sale, el a provocat creșterea puterii romane, nefiind impresionat de succesele lor recente împotriva Cartaginei și Macedoniei.

Forța sa expediționară a fost zdrobită la Termopile și evacuată. Refuzând să cedeze în fața cerințelor romane, Antioh s-a mobilizat energic împotriva invaziei romane, dar a fost din nou înfrânt în mod decisiv în bătălia epică de la Magnesia.

În ciuda pierderilor de teritoriu și de prestigiu consfințite în pacea ulterioară de la Apameea, Antioh al III-lea a lăsat Imperiul Seleucid într-o stare mult mai bună decât a găsit-o. Deși uneori este prezentat ca un eșec în fața puterii de neoprit a Romei, Antioh al III-lea trebuie considerat unul dintre cei mai energici și eficienți conducători ai lumii antice.

Pe lângă discutarea carierei lui Antioh al III-lea, Michael Taylor analizează organizarea militară seleucidă și administrația regală.