Aprilie fermecată

Recenzii ale cititorilor

Recenzile pentru „Aprilie fermecată” îl evidențiază ca fiind un roman capricios și înălțător despre transformarea personală, plasat într-un frumos castel italian. Narațiunea este lăudată pentru căldura sa, personajele fermecătoare și descrierile vii, deși unii cititori consideră proza lungă și ritmul lent. Cartea a fost comparată favorabil cu adaptarea sa cinematografică, deși nu toți sunt de acord că aceasta captează aceeași magie. De asemenea, au fost semnalate probleme tehnice la anumite ediții.

⬤ Povestire capricioasă și revigorantă care oferă o evadare din literatura grea.
⬤ Personaje bine dezvoltate care evoluează de-a lungul poveștii.
⬤ Descrieri captivante și încântătoare ale Italiei și ale decorului grădinii.
⬤ Teme înălțătoare de creștere personală și întinerire.
⬤ Bună pentru cititorii care au nevoie de un material ușor și reconfortant.

⬤ Propozițiile lungi și complicate pot fi descurajante și pot necesita mai multe lecturi pentru înțelegere.
⬤ Unii cititori au simțit că ritmul este lent, ceea ce ar putea descuraja implicarea.
⬤ Mai multe mențiuni despre greșeli de tipar și probleme de formatare în anumite ediții.
⬤ Unii cititori au preferat adaptarea cinematografică în locul cărții, considerând că a avut un impact emoțional mai puternic.

(pe baza a 535 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Enchanted April

Conținutul cărții:

2018 Retipărire a ediției din 1922. Aprilie fermecată, scris în 1922, este cel mai fermecător roman al lui Elizabeth von Armin în toate sensurile: vrăjește.

Din punct de vedere narativ, este ușor: un basm scăldat în soare, delicios în artificiile sale. Dar este și un elogiu adus puterii de transformare a călătoriilor. Patru femei foarte diferite răspund la un anunț publicat în Times care face apel la „cei care apreciază glicina și soarele” pentru a închiria un mic castel italian medieval pentru o lună.

Von Arnim este atentă la micile defecte umane, la micile acte de meschinărie și egoism în care se complac majoritatea oamenilor. Ea este perspicace în ceea ce privește modul în care oamenii interpretează greșit intențiile bune (și mai puțin bune) ale celorlalți, iar primele capitole se citesc ca o comedie a lipsei de comunicare.

Climatul și castelul încep în cele din urmă să aibă un efect asupra celor patru femei. Percepțiile lor se schimbă și se trezesc la dragostea din viața lor.