Evaluare:
Recenzile evidențiază cartea ca fiind o explorare semnificativă a libertății religioase americane, abordând complexitatea acesteia și dezbaterile din jurul ei în societatea contemporană. În timp ce unii recenzenți laudă claritatea acesteia și importanța înțelegerii contextului istoric al libertății religioase, alții îi critică acuratețea istorică și susțin că prezintă o viziune prea simplificată a problemelor culturale și juridice.
Avantaje:⬤ Important pentru înțelegerea libertății religioase americane, în special pentru creștini și studenți.
⬤ Stil de scriere clar care atrage cititorii.
⬤ Oferă o perspectivă valoroasă asupra fundamentelor morale și metafizice ale dreptului privind religia și politica.
⬤ Acuzată de inexactități istorice și anacronisme, în special în ceea ce privește Iluminismul și relația acestuia cu ortodoxia creștină.
⬤ Unii susțin că cărții îi lipsește o discuție cuprinzătoare a jurisprudenței moderne și a problemelor juridice legate de libertatea religioasă.
⬤ Criticii susțin că nu reușește să clarifice complexitatea credințelor religioase și seculare concurente.
(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)
The Rise and Decline of American Religious Freedom
Relatările familiare despre libertatea religioasă în Statele Unite spun adesea povestea unor fondatori vizionari care s-au rupt de tiparele vechi de secole ale creștinătății pentru a stabili un aranjament politic angajat față de un guvern secular și neutru din punct de vedere religios. Se presupune că aceste angajamente noi au fost încorporate în clauzele religioase ale Primului Amendament.
Dar această poveste este în mare parte un basm, spune Steven Smith în această examinare incisivă a unui subiect mult mitologizat. El susține că realizarea americană nu a fost o respingere a angajamentelor creștine, ci o recuperare a idealurilor creștine clasice de libertate a bisericii și de libertate a conștiinței. Smith susține că contribuția americană distinctivă la libertatea religioasă nu a constat în Primul Amendament, care a avut ca scop doar menținerea status quo-ului politic în materie de religie.
Ceea ce a fost important a fost angajamentul față de contestarea deschisă între concepțiile seculariste și providențialiste ale națiunii, care a evoluat de-a lungul secolului al XIX-lea. În secolul al XX-lea, departe de a revendica principiile constituționale, așa cum sugerează înțelepciunea convențională, Curtea Supremă a impus neutralitatea seculară, care a repudiat efectiv acest angajament față de contestarea deschisă.
În loc să susțină ceea ce era specific american și constituțional, aceste decizii l-au subminat. Consecințele negative sunt vizibile astăzi în incoerența jurisprudenței privind clauza religioasă și în războaiele culturale intense din politica americană.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)