Bâjbâind spre Buddha

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Dawn Downey, „Stumbling Toward the Buddha”, este o colecție de eseuri personale care împletesc umorul, înțelepciunea și profunzimea emoțională în timp ce ea își împărtășește experiențele de creștere într-o familie cu probleme. Stilul de scriere este captivant și relatabil, oferind cititorilor atât râsete, cât și momente de introspecție. În general, cartea a fost apreciată de mulți cititori care i-au apreciat povestea sinceră.

⬤ Povestiri calde și captivante care îi fac pe cititori să se simtă ca și cum ar purta o conversație cu un prieten.
⬤ Un amestec perfect de umor, înțelegere și experiențe de viață relatabile.
⬤ Scriere rafinată care evocă o gamă largă de emoții, de la râs la introspecție.
⬤ Cititorii au găsit-o inspirată și provocatoare, adesea văzându-se reflectați în experiențele lui Downey.
⬤ Formatul povestirii scurte o face ușor de citit și se poate raporta la viața de zi cu zi.

⬤ Unii cititori au observat că anumite puncte de vedere ar putea să nu fie pe placul tuturor, deși autorul încurajează reflecția.
⬤ Deși majoritatea au considerat umorul eficient, câțiva au menționat că nu s-au atașat de toate povestirile.
⬤ Este posibil ca fondul de tristețe din întreaga carte să nu fie pe placul tuturor cititorilor care caută o lectură ușoară.

(pe baza a 15 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Stumbling Toward the Buddha

Conținutul cărții:

Dawn Downey se confruntă cu modurile în care spiritualitatea se împletește cu viața de zi cu zi. Spiritul nu permite întoarcerea, dar își oferă darurile atunci când autoarea privește direct în dezordinea de a trăi.

În timp ce își îngrijește mama bolnavă în fază terminală, autoarea descoperă că poate suporta durerea și că aceasta îi alimentează dorința de a-i servi pe ceilalți în calitate de voluntar la un ospiciu. Conversațiile cu frații și surorile îi dezvăluie că ceea ce au trăit ei în copilărie a fost un abuz - nu o pedeapsă corporală. Dezvăluirile o conduc prin șoc, furie și neputință, dar sfârșește prin a se împăca cu un trecut care nu poate fi schimbat.

Călătoria ei spirituală o lasă cu un paradox. Deoarece viața este murdară la fiecare pas, pacea este disponibilă la fiecare pas.