Evaluare:
Cartea explorează legăturile dintre hinduism și creștinism, în special prin intermediul învățăturilor lui Krishna și al scrierilor lui Pavel. Ea oferă perspective ezoterice și subliniază evoluția înțelepciunii spirituale de-a lungul timpului.
Avantaje:Autorul, Steiner, oferă o perspectivă profundă asupra relației dintre tradițiile spirituale orientale și occidentale. Cartea include rezumate utile ale prelegerilor și o bună introducere. Mulți cititori găsesc conținutul îmbogățitor și pătrunzător.
Dezavantaje:Unii cititori pot găsi materialul ezoteric și provocator, mai ales dacă sunt noi în ceea ce privește temele karmei, reîncarnării sau literaturii religioase netradiționale. În plus, există probleme editoriale minore, cum ar fi capitalizarea inconsecventă a termenilor spirituali cheie.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
The Bhagavad Gita and the West: The Esoteric Significance of the Bhagavad Gita and Its Relation to the Epistles of Paul
5 prelegeri, Köln, 28 dec. 1912 - 1 ian. 1913 (CW 142)
9 prelegeri, Helsinki, 28 mai - 5 iunie 1913 (CW 146)
1 prelegere, Basel, 19 sept. 1912 (CW 139)
Această combinație a două volume din Operele complete ale lui Rudolf Steiner prezintă angajamentul profund al lui Steiner față de gândirea hindusă și, mai presus de toate, față de Krishna din Bhagavad Gita, așa cum luminează ezoterismul creștin occidental. În introducerea sa magistrală, Robert McDermott, un student îndelungat al lui Rudolf Steiner, precum și al spiritualității hinduse, explorează modurile complexe în care "Cântecul Domnului", sau Bhagavad Gita, a fost înțeles în Est și în Vest. El arată cum revelația lui Krishna către Arjuna - un fundament al spiritualității în India pentru mai mult de două milenii și jumătate - și-a asumat un rol la fel de critic în renașterea spirituală occidentală din secolele XIX și XX.
În Occident, de exemplu, până la implicarea lui Steiner, McDermott descrie diferitele abordări manifestate de Emerson, Thoreau, H. P. Blavatsky și William James. În Orient, el se ocupă de interpretările unor figuri istorice precum Mahatma Gandhi și Sri Aurobindo, raportându-le la perspectiva unică a lui Steiner. În plus, și cel mai important, el iluminează diverșii termeni tehnici și ipotezele implicite în viziunea asupra lumii exprimată în Bhagavad Gita.
Corpusul principal al Bhagavad Gita și Occidentul constă în două cursuri susținute de Rudolf Steiner: "Bhagavad Gita și epistolele lui Pavel" și "Semnificația esoterică a Bhagavad Gita".
În primul curs, scopul său principal este de a integra floarea spiritualității hinduse în viziunea sa asupra evoluției conștiinței și a rolului central jucat în aceasta de Misteriul de pe Golgota - întruparea, moartea și învierea lui Iisus Hristos. Steiner îl vede pe Krishna ca pe un mare învățător spiritual și Bhagavad Gita ca pe o pregătire, deși încă abstractă, pentru venirea lui Hristos și a impulsului lui Hristos ca întruchipare vie a Lumii, Legii și Devoțiunii, reprezentate de cele trei curente hinduse Veda, Sankhya și Yoga.
Pentru Steiner, poemul epic Bhagavad Gita reprezintă "fructul complet copt" al hinduismului, în timp ce Paul este înrudit, dar reprezintă "sămânța a ceva cu totul nou". În ultima prelegere din prima parte, Steiner dezvăluie că Krishna este sufletul surorii lui Adam, întrupat ca Iisus, și susține că învățăturile Yoga ale lui Krisha au curs de la Hristos la Pavel.
În a doua parte a cursului, cinci luni mai târziu, Steiner abordează textul Bhagavad Gita - în termenii săi proprii - ca semnal al începutului unei noi conștiințe sufletești. Pentru a ajuta la înțelegerea acestor două cicluri importante, această carte include textul integral al Bhagavad Gita în traducerea luminoasă a lui Eknath Easwaran.
În epoca noastră, când Estul și Vestul se apropie tot mai mult și trăim tot mai mult într-o lume globală, interculturală și pluralistă din punct de vedere religios, această carte remarcabilă este o lectură obligatorie.
Bhagavad Gita și Occidentul este o traducere a două volume în limba germană: Die Bhagavad Gita und die Paulusbriefe (CW 142) și Die okkulten Grundlagen der Bhagavad Gita (CW 146). Prelegerea din anexă este tradusă din Das Markus-Evangelium (CW 139) și a fost publicată în The Gospel of St. Mark (Anthroposophic Press, 1986).
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)