Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Biocapital” a lui Kaushik Sunder Rajan oferă o analiză cuprinzătoare a industriei biotehnologice printr-o perspectivă etnografică, comparând practicile din SUA și India. Cartea explorează modul în care biocapitalul reprezintă o nouă formă de capitalism în care viața biologică este comercializată și interconectată cu științele informației. Cartea critică neoliberalismul și pune în lumină luptele pentru proprietate și preocupările etice în biotehnologie.
Avantaje:Cartea oferă o perspectivă interdisciplinară sofisticată care îmbină teoriile marxiste și foucauldiene cu studii etnografice din lumea reală. Ea oferă o perspectivă valoroasă asupra naturii evolutive a capitalismului prin prisma biotehnologiei și ilustrează impactul forțelor culturale și economice atât în contextul american, cât și în cel indian. Narațiunea este extrem de perspicace și informativă pentru cititorii interesați de intersecțiile dintre biopolitică, economie și științele vieții.
Dezavantaje:Unii cititori pot găsi aspectele teoretice complexe și dense, potențial provocatoare pentru cei care nu sunt bine versați în cadrele marxiste sau foucauldiene. Baza empirică poate părea uneori dispersată, iar dependența de etnografia în mai multe locuri riscă să se transforme în observații mai puțin substanțiale decât în analize aprofundate. În plus, natura uneori secretă a mediilor corporative limitează profunzimea angajamentului etnografic.
(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Biocapital: The Constitution of Postgenomic Life
Conținutul cărții:
Biocapitalul este o contribuție teoretică majoră la studiile științifice și la economia politică. Bazându-și analiza pe o etnografie multisituată a piețelor de cercetare genomică și de dezvoltare a medicamentelor din Statele Unite și India, Kaushik Sunder Rajan susține că biotehnologiile contemporane, cum ar fi genomica, pot fi înțelese doar în raport cu piețele economice în care acestea apar.
Sunder Rajan a efectuat cercetări pe teren în laboratoare de biotehnologie și în mici întreprinderi nou-înființate din Statele Unite (în principal în zona golfului San Francisco) și din India (în principal în New Delhi, Hyderabad și Bombay) pe o perioadă de cinci ani, din 1999 până în 2004. El se bazează pe cercetările sale cu oameni de știință, antreprenori, capitaliști de risc și responsabili politici pentru a compara dezvoltarea medicamentelor în cele două țări, examinând practicile și obiectivele cercetării, mecanismele de finanțare, reglementările guvernamentale relevante, precum și agitația și marketingul din jurul noilor tehnologii promițătoare. În acest proces, el pune în lumină fluxul global de idei, informații, capital și persoane legate de inițiativele biotehnologice.
Etnografia lui Sunder Rajan informează investigația sa teoretic sofisticată asupra modului în care lumea contemporană este modelată de îmbinarea biotehnologiei cu forțele pieței, de ceea ce el numește capitalismul tehnico-științific. Aducând teoriile marxiste ale valorii în discuție cu noțiunile foucaultiene de biopolitică, el urmărește modul în care științele vieții au ajuns să fie producători semnificativi de valoare economică și epistemică la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI.
