Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Biocapital de Kaushik Sunder Rajan este o explorare profundă a industriei biotehnologice prin prisma economiei marxiste și a teoriilor sociale foucauldiene. Autorul oferă o analiză etnografică aprofundată a practicilor biotehnologice din SUA și India, dezvăluind modul în care capitalismul evoluează odată cu revoluția biotehnologică. Cartea discută aspecte contemporane precum drepturile de proprietate, parteneriatele public-privat și relația dintre biotehnologie și puterea politică, fiind o contribuție semnificativă la discursul privind biopolitica și biocapitalul.
Avantaje:Cartea oferă o analiză sofisticată și cuprinzătoare a industriei biotehnologice; ea stabilește conexiuni între factorii culturali, economici și politici care modelează științele vieții. Cititorii apreciază expertiza autorului și abordarea etnografică care îmbogățește înțelegerea biocapitalului ca o formă modernă de capitalism. De asemenea, cartea servește drept sursă de inspirație pentru alte persoane angajate în cercetări similare.
Dezavantaje:Unii cititori pot găsi limbajul academic și cadrele teoretice provocatoare, ceea ce poate limita accesibilitatea. Accentul extins pe teoriile marxiste și foucauldiene ar putea să nu rezoneze cu toate audiențele, în special cu cele care caută aplicații practice ale conceptelor discutate.
(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Biocapital: The Constitution of Postgenomic Life
Conținutul cărții:
Biocapitalul este o contribuție teoretică majoră la studiile științifice și la economia politică. Bazându-și analiza pe o etnografie multisituată a piețelor de cercetare genomică și de dezvoltare a medicamentelor din Statele Unite și India, Kaushik Sunder Rajan susține că biotehnologiile contemporane, cum ar fi genomica, pot fi înțelese doar în raport cu piețele economice în care acestea apar.
Sunder Rajan a efectuat cercetări pe teren în laboratoare de biotehnologie și în mici întreprinderi nou-înființate din Statele Unite (în principal în zona golfului San Francisco) și din India (în principal în New Delhi, Hyderabad și Bombay) pe o perioadă de cinci ani, din 1999 până în 2004. El se bazează pe cercetările sale cu oameni de știință, antreprenori, capitaliști de risc și responsabili politici pentru a compara dezvoltarea medicamentelor în cele două țări, examinând practicile și obiectivele cercetării, mecanismele de finanțare, reglementările guvernamentale relevante, precum și agitația și marketingul din jurul noilor tehnologii promițătoare. În acest proces, el pune în lumină fluxul global de idei, informații, capital și persoane legate de inițiativele biotehnologice.
Etnografia lui Sunder Rajan informează investigația sa teoretic sofisticată asupra modului în care lumea contemporană este modelată de îmbinarea biotehnologiei cu forțele pieței, de ceea ce el numește capitalismul tehnico-științific. Aducând teoriile marxiste ale valorii în discuție cu noțiunile foucaultiene de biopolitică, el urmărește modul în care științele vieții au ajuns să fie producători semnificativi de valoare economică și epistemică la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI.
