Cadrul disciplinar: Adevăruri fotografice și captarea sensului

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o examinare bine documentată și scrisă cu atenție a teoriei fotografice, recunoscută pentru proza sa densă și perspectivele critice asupra relației dintre imagini și sens. Deși este lăudată pentru profunzimea și analiza sa captivantă, unii cititori consideră că limbajul său este complicat și dificil de înțeles. În plus, există preocupări cu privire la prezentarea cărții la livrare.

Text bine documentat, bine scris, realizat cu măiestrie, provocator, dar satisfăcător, examinare captivantă a teoriei fotografice, abordare proaspătă fundamentată pe exemple practice, lectură esențială pentru cei care lucrează cu imagini.

Proză densă și complicată, dificil de înțeles, poate să nu fie accesibilă tuturor cititorilor, probleme de prezentare (de exemplu, lipsa copertei).

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Disciplinary Frame: Photographic Truths and the Capture of Meaning

Conținutul cărții:

Fotografia pare să capteze realitatea și ochiul ca niciun alt mediu, impunând credință și având puterea de a demonstra. În unele cazuri, unei fotografii însăși i se atribuie forța realului. Cum poate o bucată de hârtie decolorată chimic să aibă o asemenea putere? Cum se fixează semnificația unei fotografii? În The Disciplinary Frame, John Tagg susține că, pentru a răspunde la aceste întrebări, trebuie să analizăm modul în care tot ceea ce încadrează fotografia - discursul care o înconjoară și instituțiile care o pun în circulație - determină ceea ce contează drept adevăr.

Sensul și puterea fotografiilor, afirmă Tagg, sunt efecte discursive ale regimurilor care le produc ca înregistrare oficială, imagine documentară, dovadă istorică sau artă. Scoțând în evidență procesele istorice implicate, el examinează o serie de studii de caz revelatoare, de la fotografiile europene și americane din secolul al XIX-lea la lucrările din epoca depresiunii ale lui Walker Evans, Dorothea Lange și Margaret Bourke-White, până la fotografia conceptualistă a lui John Baldessari.

În centrul acestei lucrări transformative se află chestiuni legate de strategia culturală, de creșterea statului și de probleme generale legate de putere și reprezentare: modul în care disciplina cadrului ține în loc atât imaginea fotografică, cât și privitorul, fără să șteargă posibilitatea de a se sustrage și chiar de a rezista capturării. În cele din urmă, Tagg constată că fotografiile sunt în același timp prea mari și prea mici pentru cadrele în care sunt închise - spunând întotdeauna mai mult decât se dorește și mai puțin decât se dorește.