Cartea minunată a chimiei

Recenzii ale cititorilor

Cartea a primit un amestec de recenzii pozitive și negative, mulți lăudând abordarea captivantă a predării chimiei și calitatea sa literară, în timp ce alții critică anumite ediții pentru calitatea slabă a imprimării și numeroasele erori.

Stil de scriere captivant, căldură în explicații, eficientă pentru predarea chimiei copiilor, calitate literară plăcută, bună pentru discuții în familie, utilă pentru metode educaționale precum Charlotte Mason, iubită atât de elevi, cât și de cititori.

Unele ediții au o calitate teribilă a imprimării, cu text minuscul, numeroase greșeli de tipar și probleme de punere în pagină, care fac cartea greu de citit; o dezamăgire semnificativă pentru cumpărătorii care se așteaptă la ediția prezentată în previzualizări.

(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Wonder Book of Chemistry

Conținutul cărții:

Traducere din limba franceză de Florence Constable Bicknell. O minunată introducere în lumea chimiei, concepută special pentru tinerii cititori cu intenția de a le trezi interesul pentru știință.

Folosind obiecte cotidiene găsite prin casă sau în magazinul local, această carte este structurată ca o poveste în care un "unchi Paul" îi învață pe cei doi nepoți ai săi secretele construirii unui vulcan artificial; cum să dea foc metalelor; proprietățile inflamabile ale apei; cum să facă un foc mai fierbinte; cum să facă să crească bulele de săpun; cum să facă cerneală invizibilă; știința din spatele vinurilor, cidrului și berii efervescente; cum se hrănesc plantele cu carbon, apă și aer - și multe, multe altele.

Din prefața traducătorului:

"Interesul personal, biografic al cărții nu este de neglijat. Băieții Jules și Emile sunt proprii copii ai autorului; portretizați cu fidelitate până la numele pe care le poartă. În maniera sa captivantă, omul cu o vastă cultură se face în același timp profesor și tovarăș pentru tinerii săi ascultători și aflăm că "lecțiile sale de chimie au avut în special un mare succes".

"Cu ajutorul unor aparate de concepție proprie și de tipul cel mai simplu, el a putut efectua o serie de experimente elementare, aparatele constând, de regulă, din cele mai obișnuite materiale, cum ar fi un balon sau o sticlă obișnuită, un vechi vas de muștar, un pahar, o pană de gâscă sau un picior de pipă.

"O serie de fenomene uimitoare au uimit ochii lor mirați. I-a făcut să vadă, să atingă, să guste, să mânuiască și să miroasă, și întotdeauna "mâna a asistat cuvântul", întotdeauna "exemplul a însoțit preceptul", pentru că nimeni nu a apreciat mai mult maxima profundă, atât de neglijată și neînțeleasă, că "a vedea înseamnă a ști"".