Către un nou manifest

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă un dialog între Horkheimer și Adorno care reflectă asupra relevanței marxismului într-o lume postmarxistă. În timp ce unii recenzenți apreciază critica atentă și opera de artă frumoasă, alții o consideră neinteresantă și lipsită de profunzime semnificativă.

Cartea este o critică scurtă, dar atentă, a marxismului, oferă o perspectivă interesantă asupra teoriei și prezintă lucrări de artă frumoase.

Textul este considerat minor și incomplet, lipsit de profunzime și semnificație; unii îl consideră neinteresant și ambalat într-un mod care îl face să pară elitist sau fără valoare.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Towards a New Manifesto

Conținutul cărții:

Theodor Adorno și Max Horkheimer au scris textul central al "teoriei critice", Dialectica Iluminismului, o critică cumpătată a rațiunii iluministe care, potrivit acestora, a dus la fascism și totalitarism. Către un nou manifest îi prezintă pe cei doi filosofi într-un schimb de idei deosebit de sprinten și liber.

Această carte este o înregistrare a discuțiilor purtate de aceștia pe parcursul a trei săptămâni în primăvara anului 1956, înregistrate în vederea realizării unei versiuni contemporane a Manifestului Comunist. O jam-session filosofică în care cei doi gânditori improvizează liber, adesea în mod sălbatic, pe teme centrale ale operei lor - teorie și practică, muncă și timp liber, dominație și libertate - într-un registru politic care nu se regăsește nicăieri altundeva în scrierile lor.

În mijlocul unui flux de argumente, aforisme și atitudini, în care tranșantul alternează cu temerarul, jucăușul cu ingeniosul, pozițiile sunt schimbate și contradicțiile nebăgate în seamă, fără nicio constrângere de coerență. Un exemplu palpitant de filosofie în acțiune și o hartă convingătoare a unei posibile treceri spre o lume nouă.