Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenziile evidențiază această carte ca fiind o resursă esențială pentru profesori, oferind principii fundamentale care pot îmbunătăți eficiența predării. Mulți cititori au considerat conținutul ca fiind inspirațional și practic, cu o înțelepciune atemporală aplicabilă educației moderne. Cu toate acestea, unele critici au vizat formatul cărții și aplicabilitatea sa în sălile de clasă contemporane.
Avantaje:⬤ Excelentă bază pentru principiile de predare.
⬤ Oferă perspective valoroase și îndrumare pentru profesori.
⬤ Relevanță atemporală și caracter practic.
⬤ Susține creșterea personală și evaluările ca educator.
⬤ Recomandat pentru toți cei care predau, inclusiv pentru profesorii de școală duminicală și de Biblie.
Dezavantaje:⬤ Formatare slabă, deoarece cartea este scanată dintr-o versiune veche.
⬤ Unii o consideră nobilă și nu este ușor de aplicat la predarea din lumea reală.
⬤ Perspectivă limitată asupra predării generale la clasă.
(pe baza a 39 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Seven Laws of Teaching
Conținutul cărții:
Cele șapte legi ale predării" este o expunere clară și simplă a factorilor importanți care guvernează arta de a preda. Cartea a fost întotdeauna apreciată ca un manual pentru învățătorii de la Școala Duminicală, iar acum își găsește o nouă relevanță printre cei care își educă copiii acasă, precum și printre educatorii care susțin o abordare conservatoare.
Cartea include următoarele subiecte importante: - Legile învățării - Legea profesorului - Legea celui care învață - Legea limbajului - Legea lecției - Legea procesului de predare - Legea procesului de învățare - Legea revizuirii și aplicării DESPRE AUTOR: John Milton Gregory a fost unul dintre liderii educaționali ai generației care tocmai a ieșit din scenă. S-a născut la Sand Lake, în comitatul Rensselaer, New York, pe 6 iulie 1822. Formarea sa timpurie a fost obținută în școlile de cartier, iar la vârsta de șaptesprezece ani a devenit el însuși profesor de școală de cartier.
Trei ani mai târziu, aparent destinat profesiei de avocat, a intrat la Union College din Schenectady, New York, dar după ce a absolvit în 1846, a renunțat la studiul dreptului pentru a intra în slujba Bisericii Baptiste. Cu toate acestea, inima sa a fost în predare, iar în 1852 a devenit directorul unei școli clasice din Detroit, Michigan. Aproape imediat a fost recunoscut ca un lider în consiliile educaționale ale statului.
În 1868, când Universitatea din Illinois a fost înființată sub numele de "Universitatea industrială de stat din Illinois", Dr. Gregory a fost invitat să se ocupe de organizarea noii instituții. Munca sa de treisprezece ani în punerea bazelor uneia dintre cele mai mari și mai puternice universități de stat îi conferă un loc sigur în istoria educației americane.
După ce a părăsit Universitatea din Illinois, a fost pentru o perioadă membru al Comisiei Serviciului Civil al Statelor Unite. Cu toate acestea, marea lucrare a vieții sale a fost organizarea universității și, chiar înainte de a muri în 1898, a cerut ca trupul său să fie depus în campusul școlii pentru care a făcut atât de multe.
