Creștinismul și cultura clasică: Metamorfoza teologiei naturale în întâlnirea creștină cu elenismul

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare profundă a teologiei capadociene, concentrându-se în special pe contribuțiile lui Basil, Grigorie de Nyssa și Grigorie de Nazianzus, cu apreciere pentru perspectivele lor intelectuale și spirituale. Cu toate acestea, unii cititori consideră stilul sec și conținutul îngust, ceea ce îl face mai puțin atractiv pentru un public mai larg.

Cartea este bogată în informații și oferă o perspectivă valoroasă asupra teologiei capadociene. Cunoștințele și obiectivitatea lui Pelikan sunt foarte apreciate, iar el integrează eficient texte originale și citate, oferind o examinare detaliată a contribuțiilor capadocienilor la gândirea creștină. Cartea este deosebit de inspirată pentru cititorii interesați de teologia naturală și de istoria intelectuală creștină.

Stilul de scriere este perceput ca fiind sec și plictisitor, lipsit de fler narativ sau de anecdote captivante. Unii cititori consideră că accentul cărții este prea îngust, limitând atractivitatea acesteia doar la specialiști sau la cei cu un interes specific pentru capadocieni. Proza densă și discuțiile tehnice o pot face dificil de citit pentru cei care nu sunt foarte familiarizați cu subiectul.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Christianity and Classical Culture: The Metamorphosis of Natural Theology in the Christian Encounter with Hellenism

Conținutul cărții:

Subintitulată "Metamorfoza teologiei naturale în întâlnirea creștină cu elenismul", această carte examinează gândirea teologică a capadocienilor: Grigore de Nazianus, Vasile din Cezareea, Grigore de Nyssa și umbra Macrina, sora ultimilor doi.

Pelikan susține că "accidentul" ca Noul Testament să fie scris pentru prima dată în limba greacă a determinat o mare parte din complexitatea filosofică pe care a dobândit-o de atunci și că figurile istorice din secolul al IV-lea discutate au jucat un rol major în unirea tradițiilor clasice și creștine. Cartea se bazează pe prelegerile Gifford din 1992 și 1993 ținute la Universitatea din Aberdeen.