Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile evidențiază cartea ca fiind o interpretare pătrunzătoare și transformatoare a operelor lui Platon, în special a „Republicii”. Cartea subliniază importanța înțelegerii contextului dramatic al dialogurilor lui Platon și oferă un argument convingător cu privire la relația dintre adevăr și aparență, angajându-se în același timp în mod critic față de caracterul lui Socrate. În ciuda unor dificultăți în urmărirea textului spre final, recenzenții au considerat că este o plăcere să-l citească și o contribuție semnificativă la erudiția platoniciană.
Avantaje:⬤ O înțelegere extraordinară și profund importantă, considerată de unii cititori ca schimbătoare de viață.
⬤ Se implică în dialogurile lui Platon în formele lor dramatice, aruncând lumină asupra intențiilor sale.
⬤ Abordare unică care integrează idei abstracte în contextul angajamentului personal.
⬤ Argument cuprinzător, în special în ceea ce privește legătura dintre adevăr și aparență.
⬤ Foarte ușor de citit și clar, cu un stil aproape de roman.
⬤ O resursă excelentă pentru înțelegerea mai profundă a lui Platon, în special față de filosofia modernă sau postmodernă.
Dezavantaje:⬤ Ultimul capitol conține numeroase aluzii care pot fi dificil de urmărit.
⬤ Discuții limitate despre dialogurile ulterioare ale lui Platon, la care s-ar putea aștepta unii cititori.
⬤ Ridică întrebări cu privire la caracterul lui Socrate, care ar putea duce la investigații suplimentare, lăsându-i pe cititori să dorească mai multe detalii.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Plato's Critique of Impure Reason: On Goodness and Truth in the Republic
Conținutul cărții:
Critica rațiunii impure a lui Platon oferă o interpretare dramatică a Republicii, în centrul căreia se află o nouă lectură a persoanei istorice a lui Socrate ca „imagine reală” a binelui. Schindler susține că un răspuns complet la atacul asupra rațiunii introdus de Thrasymachus la începutul dialogului așteaptă revelația binelui ca cauză a adevărului. Această revelație este necesară deoarece binele este ceea ce permite minții să cunoască și face ca lucrurile să poată fi cunoscute. Atunci când citim prezentarea binelui de către Socrate în orizontul provocărilor puse de sofismă, aspectele altfel disparate ale capodoperei lui Platon se dovedesc a juca roluri esențiale în producerea unui întreg integrat.
În această carte, D. C. Schindler începe cu un diagnostic al crizei rațiunii în cultura contemporană, ca un fundal pentru studiul Republicii. El prezintă apoi o interpretare filosofică a dialogului în cinci capitole: o analiză a cărții 1 care arată violența și dogmatismul inerente scepticismului; o lectură a binelui ca cauză atât a ființei, cât și a aparenței; o discuție a inversărilor dramatice în imaginile pe care Socrate le folosește pentru ideea de bine; o explorare a rolului persoanei lui Socrate în Republică; și o confruntare între "lipsa de apărare" a filosofiei și violența sofismului. În cele din urmă, într-o coda substanțială, cartea prezintă o nouă interpretare a vechii dispute dintre filosofie și artă prin intermediul unei analize a Cărții 10.
Deși se bazează pe o lectură atentă a textului, Critica rațiunii impure a lui Platon interpretează întotdeauna argumentele având în vedere problemele fundamentale ale omului și, prin urmare, va fi valoroasă nu numai pentru cercetătorii lui Platon, ci și pentru orice cititor cu interese filosofice generale.
