Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o analiză erudită, dar captivantă, a apariției istorice a sectarismului în Liban, contestând relatările tradiționale și subliniind influența puterilor occidentale asupra dinamicii locale. Ea încurajează cititorii să își evalueze critic perspectivele asupra unor probleme complexe.
Avantaje:⬤ Analiză provocatoare și stimulativă
⬤ oferă o perspectivă unică asupra impactului misionarilor și diplomaților occidentali
⬤ bine scrisă și captivantă
⬤ lectură esențială pentru studenții interesați de regiune
⬤ argumentează eficient împotriva ideii că sectarismul este un fenomen vechi.
Dezavantaje:⬤ Poate fi complicat și dificil de înțeles pentru unii cititori
⬤ nu tratează în mod cuprinzător factorii economici
⬤ poate să nu fie potrivit pentru cititorii care nu sunt interesați în prealabil de Liban sau de subiecte conexe.
(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Culture of Sectarianism: Community, History, and Violence in Nineteenth-Century Ottoman Lebanon
Conținutul cărții:
Axându-se pe Libanul otoman, Ussama Makdisi arată cum sectarismul a fost o manifestare a modernității care a depășit granițele fizice ale unei anumite țări. Studiul său îi contestă pe cei care au considerat violența sectară drept un răspuns islamic la occidentalizare sau pur și simplu drept un produs al inegalităților sociale și economice dintre grupurile religioase.
Violența religioasă din secolul al XIX-lea, care a culminat cu mobilizările sectare și masacrele din 1860, a fost o expresie complexă, multistratificată și subalternă a modernizării, spune el, nu o reacție primordială la aceasta. Makdisi susține că sectarismul a reprezentat o mobilizare deliberată a identităților religioase în scopuri politice și sociale. Mișcarea de reformă otomană lansată în 1839 și prezența europeană în creștere în Orientul Mijlociu au contribuit la dezintegrarea ordinii sociale libaneze tradiționale, bazată pe o ierarhie care depășea diferențele religioase.
Makdisi evidențiază modul în care colonialismul și orientalismul european, cu accentul lor pe mântuirea creștină și despotismul islamic, și naționalismele otomane și locale au creat și folosit fiecare narațiuni ale sectarismului ca obstacole pentru propriile viziuni ale modernității și pentru propriile proiecte de dezvoltare colonială, imperială și națională. Cartea lui Makdisi este importantă pentru înțelegerea societății libaneze de astăzi, dar aduce și o contribuție semnificativă la discutarea importanței discursului religios în formarea și dizolvarea identităților sociale și naționale în lumea modernă.
