Evaluare:
Cartea „How Madness Changed History” explorează intersecția dintre bolile mintale și conducerea istorică, examinând modul în care psihologiile diferiților lideri au modelat istoria. În timp ce conținutul este informativ și captivant, stilul de prezentare a primit recenzii mixte.
Avantaje:Cartea este bogată în informații istorice și oferă analize pătrunzătoare ale figurilor istorice cu probleme de sănătate mintală. Cartea este descrisă ca fiind captivantă și greu de lăsat din mână, cu detalii impresionante și valoare educațională în ceea ce privește psihopatologia.
Dezavantaje:Unii cititori au considerat că stilul conversațional al autorului este prea încărcat de glume și abateri, ceea ce diminuează din seriozitatea subiectului. De asemenea, informațiile sunt considerate oarecum repetitive, cu analize familiare ale unor figuri bine cunoscute.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
How Madness Shaped History: An Eccentric Array of Maniacal Rulers, Raving Narcissists, and Psychotic Visionaries
Cum au influențat istoria bolile mintale și tulburările de personalitate? Această investigație plină de viață demonstrează că, atunci când condițiile sunt propice, un singur individ instabil poate crea cele mai bune sau cele mai rele momente ale unei generații sau chiar ale unui secol. Pornind de la Alexandru cel Mare, a cărui megalomanie a provocat o vărsare de sânge pe scară largă, dar a influențat puternic istoria lumii prin răspândirea culturii grecești, autorul examinează diferitele forme de boli mintale în rândul oamenilor cu mare influență.
Printre aceștia se numără împărați, precum romanii Caligula și Elagabalus, regi precum George al III-lea al Angliei și Carol al II-lea al Spaniei, și conducători mai puțin cunoscuți, precum nobila maghiară din secolul al XVI-lea Elizabeth Bathory, care figurează în Guinness World Records drept cel mai prolific criminal în serie feminin din toate timpurile. În vremuri mai recente, autorul ia în considerare instabilitatea mentală de care au dat dovadă dictatorii Adolf Hitler, Iosif Stalin și Idi Amin, precum și gardianul Irma Grese, ale cărei cruzimi la Auschwitz au fost infame. El discută, de asemenea, despre zvonurile privind declinul cognitiv al președinților americani Woodrow Wilson, Ronald Reagan și Donald Trump și despre modul în care democrația americană face față handicapului liderilor săi.
Și analizează cazuri în care societăți întregi par să fie cuprinse de nebunia conducerii mulțimii. Ferguson concluzionează cu un ochi spre viitor, luând în considerare puterea social media de a amplifica ideile marginale, oferind perspectivelor extremiste și de-a dreptul nebunești o expunere și o influență mai mari ca niciodată.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)