Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este o explorare academică a transformării învățăturii catolice cu privire la evrei și iudaism, concentrându-se în special asupra evenimentelor din epoca nazistă până la Conciliul Vatican II și promulgarea Nostra Aetate. Cartea este lăudată pentru cercetarea aprofundată și detaliile sale, deși unii cititori o consideră prea complexă sau părtinitoare.
Avantaje:⬤ Cercetare cuprinzătoare și analiză detaliată a relațiilor dintre catolici și evrei.
⬤ Oferă o perspectivă nouă asupra învățăturilor scripturale și a evoluției doctrinei Bisericii.
⬤ Importantă pentru înțelegerea schimbării istorice din timpul Vaticanului II.
⬤ Interesant pentru cercetătorii serioși și pentru cei interesați de teologia catolică.
Dezavantaje:⬤ Considerată prea erudită și detaliată pentru cititorii ocazionali.
⬤ Unele plângeri privind repetiția și utilizarea greșită a termenilor în capitolele ulterioare.
⬤ Critici privind posibila exagerare a impactului figurilor minore și ignorarea aspectelor negative ale istoriei Bisericii.
⬤ Poate prezenta o viziune roz asupra transformării Bisericii.
(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
From Enemy to Brother: The Revolution in Catholic Teaching on the Jews, 1933-1965
Conținutul cărții:
În 1965, Conciliul Vatican II a declarat că Dumnezeu îi iubește pe evrei. Înainte de aceasta, Biserica învățase timp de secole că evreii sunt blestemați de Dumnezeu și, în anii 1940, a păstrat în mare parte tăcerea în timp ce evreii erau măcelăriți de naziști. Cum a reușit o instituție despre a cărei înțelepciune se spune că este neschimbătoare să realizeze una dintre cele mai enorme, dar nediscutate, schimbări ideologice din istoria modernă?
Schimbarea radicală de la Vatican II a pornit de la o istorie îngropată, o luptă teologică în Europa Centrală în anii dinaintea Holocaustului, când un mic grup de catolici convertiți (în special fostul evreu Johannes Oesterreicher și fostul protestant Karl Thieme) au luptat pentru a împiedica rasismul nazist să pătrundă în biserica lor nou înființată. Prin decenii de angajament, de la dezbateri în reviste academice, la educație populară și lobby pe coridoarele Vaticanului, acest duo improbabil a depășit cel mai problematic aspect al istoriei catolice. Succesul lor nu a venit prin apeluri la moralitate, ci mai degrabă prin redescoperirea unor porțiuni neglijate din Scriptură.
De la dușman la frate iluminează tăcerea deconcertantă a Bisericii Catolice în timpul Holocaustului, arătând cum învățătura străveche a deicidului - conform căreia evreii erau condamnați să sufere până când se întorceau la Hristos - a constituit singurul limbaj al Bisericii pentru a vorbi despre evrei. Pe măsură ce explorează procesul de schimbare teologică, John Connelly trece de la Vaticanul fără cuvinte la acei catolici care s-au străduit să găsească un nou limbaj pentru a vorbi evreilor în ajunul și în umbra Holocaustului.
