Decolarea protecționistă a Americii 1815-1914

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare aprofundată a epocii adesea ignorate a protecționismului american și a principalilor săi gânditori din secolul al XIX-lea. Ea argumentează împotriva credinței predominante în supremația comerțului liber prin documentarea contextului istoric, a dezbaterilor filosofice și a implicațiilor practice ale politicilor protecționiste.

⬤ Mini-biografii captivante și bine documentate ale unor figuri importante, dar neglijate ale economiei politice.
⬤ Oferă o perspectivă istorică valoroasă asupra gândirii protecționiste americane și a rolului său în ascensiunea industrială a națiunii.
⬤ Evidențiază interrelația dintre politică și strategiile economice din secolul al XIX-lea.
⬤ Oferă perspective critice asupra teoriilor și practicilor economice moderne legate de liberul schimb.
⬤ Încurajează o înțelegere mai profundă a complexității istoriei economice.

⬤ Este posibil ca această carte să nu atragă cititorii din afara intereselor academice sau economice.
⬤ Expunerea și recunoașterea limitate pot face ca aceasta să fie o resursă neglijată.
⬤ Unii cititori ar putea considera că accentul pus pe contextul istoric este mai puțin relevant pentru dezbaterile economice contemporane.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

America's Protectionist Takeoff 1815-1914

Conținutul cărții:

Contribuția Școlii americane de economie politică (1848-1914) la dezvoltarea industrială extrem de reușită a Americii a dispărut din cărțile de istorie actuale.

Protecționiștii și teoreticienii tehnologici americani ai vremii erau preocupați de asigurarea unui avantaj economic competitiv și, invers, de compensarea epuizării solului de către plantațiile agricole de export din America secolului al XIX-lea. Aceștia au subliniat, de asemenea, efectul pozitiv al creșterii nivelului salariilor și a nivelului de trai asupra productivității care a făcut posibilă decolarea economică americană.

Doctrina „economiei salariilor ridicate” a Școlii Americane contrastează cu ideologia comercianților liberi de pretutindeni, care acceptă salariile mici și productivitatea existentă ca fiind „date” permanente și neschimbătoare și care tratează standardele mai ridicate de consum, sănătate și educație doar ca pe niște costuri de inerție. Logica liberului schimb rămâne suportul politicilor actuale de austeritate financiară impuse economiilor debitoare de către Statele Unite, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. În schimb, lecțiile Școlii americane de economie politică pot oferi un model mai realist și mai pozitiv pe care alte țări să îl imite - ceea ce au făcut Statele Unite însele, nu ceea ce diplomații lor condescendenți de „liber schimb” le spun să facă.

Lecția este adoptarea politicilor protecționiste de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, care au făcut din America o superputere economică. Michael Hudson (profesor distins de economie, Universitatea din Missouri, Kansas City) colaborează frecvent cu The Financial Times, Counterpunch și Global Research.