Defacement: Secretul public și munca negativului (Public Secrecy and the Labor of the Negative)

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Michael Taussig explorează conceptul de secret public printr-o narațiune detaliată care împletește fenomenele culturale cu teoria critică și etnologia. Ea subliniază importanța înțelegerii secretului ca o practică culturală care modelează cunoașterea socială.

Cartea oferă o narațiune atentă, se bazează pe o gamă largă de surse impresionante și se angajează cu teoreticienii critici. Ea oferă o perspectivă profundă asupra conceptului de secret public și a rolului său în viața socială.

Explorarea poate fi considerată idiosincratică, iar discuțiile pot fi complexe, ceea ce le poate face dificil de înțeles pentru unii cititori.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Defacement: Public Secrecy and the Labor of the Negative

Conținutul cărții:

Defacement se întreabă ce se întâmplă atunci când ceva prețios este jefuit. Cartea pornește de la ideea că o astfel de activitate este atractivă prin însăși respingerea sa și că ea creează ceva sacru chiar și în cele mai laice societăți și circumstanțe.

Specificând chipul uman ca tip ideal pentru a reflecta asupra unei astfel de încălcări, această carte ridică problema secretului ca profunzime care pare să iasă la suprafață odată cu ruperea suprafeței. Această scoatere la suprafață este cu atât mai subtilă și mai ingenioasă, ca să nu mai spunem cotidiană, cu cât secretul public este expus în mod deliberat parțial - definit ca fiind ceea ce este cunoscut în general, dar, dintr-un motiv sau altul, nu poate fi articulat cu ușurință.

Susținând că acest tip de cunoaștere (cunoașterea a ceea ce nu trebuie știut) este cea mai puternică formă de cunoaștere socială, Taussig lucrează cu idei și motive din Nietzsche, William Burroughs, Elias Canetti, Georges Bataille și etnografia demascării în așa-numitele societăți primitive pentru a-și extinde lucrările anterioare privind mimesis și transgresiunea. La baza preocupării sale pentru desfigurare și secretul public stă căutarea unui mod de a spune adevărul care demască, dar numai pentru a reîncânta, subliniind astfel noțiunea lui Walter Benjamin conform căreia adevărul nu este o chestiune de expunere a secretului, ci o revelație care îi face dreptate.