Documentele Anti-Oedip

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 8 voturi.

Titlul original:

The Anti-Oedipus Papers

Conținutul cărții:

Note și însemnări de jurnal documentează colaborarea lui Guattari și Deleuze la cartea lor din 1972, Anti-Oedipus.

„Inconștientul nu este un teatru, ci o fabrică”, scriau Gilles Deleuze și F lix Guattari în Anti-Oedip (1972), inițiind una dintre cele mai îndrăznețe aventuri intelectuale din ultima jumătate de secol. Împreună, cunoscutul filosof și activistul-psihiatru actualizau atât psihanaliza, cât și marxismul în lumina unei viziuni mai radicale și „constructiviste” asupra capitalismului: „Capitalismul este limita exterioară a tuturor societăților, deoarece el însuși nu are o limită exterioară. Funcționează bine atâta timp cât continuă să se destrame.” Puțini oameni credeau la acea vreme, așa cum au scris în fraza de deschidere adesea citată din Rhizome, că «noi doi am scris Anti-Oedip împreună». Ei au adăugat: „Din moment ce fiecare dintre noi a fost mai mulți, asta a devenit o adevărată mulțime”. Aceste note, adresate lui Deleuze de Guattari în pregătirea lui Anti-Oedipus și adnotate de Deleuze, susțin afirmația lor, scoțând în sfârșit la iveală fabrica din spatele teatrului. Ele îl dezvăluie pe Guattari ca fiind un „conceptor” inventiv, extrem de analitic, cu o gândire matematică, fără îndoială una dintre cele mai prolifice și enigmatice figuri din filosofia și teoria sociopolitică de astăzi.

Documentele Anti-Oedipus (1969-1973) sunt completate de însemnări substanțiale din jurnal, în care Guattari descrie relația sa turbulentă cu analistul și profesorul său Jacques Lacan, temerile sale cu privire la publicarea Anti-Oedipus și relatări despre viața sa personală și profesională ca analist privat și codirector cu Jean Oury al clinicii experimentale Laborde (creată în anii 1950).