Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Dumnezeu și nebunia credinței” de Vic Stenger prezintă o critică puternică a religiei și pledează pentru superioritatea științei în înțelegerea universului. Stenger demonstrează în mod eficient conflictele istorice dintre știință și religie și oferă o analiză aprofundată a motivelor pentru care acestea sunt fundamental incompatibile. În timp ce unii cititori apreciază claritatea și argumentele riguroase, alții găsesc conținutul provocator, în special cei care nu au o pregătire științifică. În general, este considerată o lectură valoroasă pentru entuziaștii discursului știință versus credință, deși profunzimea sa poate să nu rezoneze cu toată lumea.
Avantaje:⬤ Respingerea cuprinzătoare a afirmațiilor religioase susținute de dovezi științifice.
⬤ Stil de scriere clar și articulat, care face accesibile subiectele complexe.
⬤ Documentație și bibliografie extinse pentru a susține afirmațiile.
⬤ Analiză pătrunzătoare a contextului istoric al științei și religiei.
⬤ Încurajează gândirea critică și contestă îndoctrinarea.
Dezavantaje:⬤ Unii cititori consideră cartea densă și greu de asimilat din cauza jargonului științific.
⬤ Este posibil să nu ofere perspective noi pentru cei care sunt deja familiarizați cu lucrările anterioare ale lui Stenger.
⬤ Prejudecata puternică a autorului împotriva religiei poate diminua obiectivitatea argumentelor.
⬤ Poate îndepărta cititorii care au convingeri religioase, deoarece nu urmărește să-i convingă, ci mai degrabă să consolideze perspectivele ateiste.
(pe baza a 91 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
God and the Folly of Faith: The Incompatibility of Science and Religion
Conținutul cărții:
O critică amănunțită și dură care trebuie citită de oricine este interesat de interacțiunea dintre religie și știință. Sociologii, istoricii și unii oameni de știință teiști consideră că religia și știința nu au fost niciodată în conflict serios.
Unii susțin chiar că creștinismul a fost responsabil pentru dezvoltarea științei. Într-un studiu istoric cuprinzător, care începe cu știința Greciei antice și continuă prin Renaștere și Iluminism până la progresele contemporane în fizică și cosmologie, Stenger argumentează în mod convingător că nu numai că această concluzie este falsă, dar creștinismul a împiedicat de fapt progresul științei timp de o mie de ani. El observă că este semnificativ faptul că revoluția științifică din secolul al XVII-lea a avut loc numai după ce revoltele împotriva autorităților ecleziastice stabilite în Renaștere și Reformă au deschis noi căi de gândire.
Autorul continuă să detalieze modul în care religia și știința sunt fundamental incompatibile în mai multe domenii: originea universului și a parametrilor săi fizici, originea complexității, holism versus reducționism, natura minții și a conștiinței și sursa moralității. În cele din urmă, Stenger este cel mai îngrijorat de influența negativă pe care religia organizată o exercită adesea asupra politicii și societății.
El evidențiază atitudinile antistiințifice încorporate în religia populară, care sunt folosite pentru a suprima rezultatele științifice cu privire la probleme de importanță globală, cum ar fi suprapopularea și degradarea mediului. Atunci când religia încurajează lipsa de respect față de știință, aceasta amenință generațiile de oameni care ne vor urma.
