După utopie: Declinul credinței politice

Recenzii ale cititorilor

Lucrarea lui Judith Shklar explorează declinul credinței politice în epoca de după Iluminism, discutând teme precum „conștiința nefericită” și pesimismul care a apărut din romantism. Deși textul este bogat din punct de vedere intelectual prin implicarea în gândirea europeană, poate fi o provocare pentru cei mai puțin familiarizați cu subiectul. Evaluarea lui Shklar reflectă asupra complexității angajamentului politic, a disperării și a implicațiilor culturale ale acestor tendințe filosofice, lăsând cititorii cu un amestec de pesimism și un slab sentiment de speranță pentru o gândire politică reînnoită.

Bogată din punct de vedere intelectual și se angajează profund cu declinul credinței politice și dezvoltarea romantismului. Oferă context istoric și o perspectivă asupra figurilor și mișcărilor filosofice cheie. Analiza lui Shklar ridică întrebări importante cu privire la natura politicii și a individualismului în societate.

Cartea poate fi foarte provocatoare și densă, în special pentru cititorii care nu sunt bine versați în teoria politică sau în romantism. Unele recenzii indică faptul că ideile și temele ar putea părea învechite sau plictisitoare, făcând experiența de lectură mai puțin accesibilă.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

After Utopia: The Decline of Political Faith

Conținutul cărții:

Un clasic al filosofiei politice de la unul dintre cei mai importanți gânditori politici ai secolului al XX-lea După Utopie a fost prima carte a lui Judith Shklar, un prevestitor al renumitei sale cariere în filosofia politică.

De-a lungul numeroaselor schimbări din gândirea politică din ultima jumătate de secol, această lucrare importantă a trecut testul timpului. În După utopie, Shklar explorează declinul filosofiei politice, de la optimismul Iluminismului la disperarea culturală modernă, și oferă o analiză critică și creativă a acestei tendințe descendente.

Ea analizează gândirea socială romantică și creștină și arată că, deși fatalismul politic actual poate fi inevitabil, profeții disperării nu au reușit să explice lumea care le displace atât de mult, lăsând posibilitatea unei filosofii politice noi și viguroase. Cu o prefață de Samuel Moyn, care examinează relevanța continuă a cărții După utopie, această ediție actuală prezintă o sinteză remarcabilă de idei unei noi generații de cititori.