Economia cunoașterii

Recenzii ale cititorilor

Recenziile cărții „Economia cunoașterii” de Roberto Mangabeira Unger evidențiază ideile inovatoare ale acesteia privind transformarea economiei pentru o prosperitate mai largă. Deși cartea prezintă o viziune puternică și oferă propuneri perspicace pentru reformele instituționale, este criticată pentru că este abstractă și uneori lipsită de exemple concrete.

Cartea prezintă o nouă perspectivă asupra economiei, care este incluzivă și imaginativă. Ea conține multe idei inovatoare, cum ar fi reforma educației și a contractului social, și vizează o economie mai dinamică și mai echitabilă. Cititorii apreciază stilul analitic unic și bogat al lui Unger, care sfidează gândirea convențională.

Criticii remarcă faptul că scrierea poate fi prea abstractă și densă, ceea ce o face dificil de înțeles fără exemple concrete. Unii cititori au considerat că ideile ar putea beneficia de definiții mai clare și de o ancorare în realitate. În plus, cartea poate fi văzută ca o lectură dificilă, care necesită o atenție deosebită.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Knowledge Economy

Conținutul cărții:

Prezentare revoluționară a potențialului transformator al economiei cunoașterii

Adam Smith și Karl Marx au recunoscut că cel mai bun mod de a înțelege economia este de a studia cele mai avansate practici de producție. Astăzi, această practică nu mai este producția convențională: este avangarda radical inovatoare cunoscută sub numele de economia cunoașterii. În fiecare parte a sistemului de producție, aceasta rămâne o periferie care exclude marea majoritate a lucrătorilor și a întreprinderilor. Această carte explorează natura ascunsă a economiei cunoașterii și posibilele sale viitoruri.

Limitarea economiei cunoașterii la aceste avangarde insulare a devenit un factor al stagnării economice și al inegalității în întreaga lume. Producția tradițională în masă a încetat să mai funcționeze ca o scurtătură către creșterea economică. Dar alternativa - o formă mai profundă și mai favorabilă incluziunii sociale a economiei cunoașterii - continuă să fie inaccesibilă chiar și în cele mai bogate țări. Forma politicii contemporane, atât la stânga, cât și la dreapta, reflectă eșecul de a accepta această dilemă și de a o depăși.

Unger explică economia cunoașterii în forma trunchiată și limitată pe care o are astăzi și propune calea către o economie a cunoașterii pentru cei mulți: schimbări nu doar în instituțiile economice, ci și în educație, cultură și politică. La fel cum au făcut Smith și Marx la vremea lor, el folosește înțelegerea celor mai avansate practici de producție pentru a regândi atât economia, cât și economia în ansamblu.