Educație pentru Shalom: Eseuri despre învățământul superior creștin

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează rolul colegiilor creștine în integrarea credinței cu mediul academic, provocând viziunea asupra lumii a modernității și pledând pentru o experiență educațională transformatoare care pune accentul pe justiție și shalom.

Cartea este perspicace în abordarea integrării credinței și a învățării, oferă o perspectivă critică asupra modernității și subliniază importanța pregătirii studenților pentru a se angaja în mod reflexiv în problemele societății. Discuția despre „shalom” și justiție ca fundamente ale educației este deosebit de convingătoare, ceea ce o face potrivită pentru educatorii și teologii care doresc să reflecteze asupra acestor teme.

Unii recenzenți au remarcat un potențial accent exagerat pe conceptul de justiție, care ar putea trece cu vederea alte aspecte importante ale învățăturii creștine. De asemenea, au fost menționate suprapuneri de conținut și redundanță în cadrul textului, care ar putea diminua impactul general al acestuia.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Educating for Shalom: Essays on Christian Higher Education

Conținutul cărții:

Pe lângă activitatea sa remarcabilă ca filosof creștin de prim rang, Nicholas Wolterstorff a devenit o voce importantă în domeniul învățământului superior bazat pe credință.

Acest volum reunește cele mai bune eseuri ale lui Wolterstorff din ultimii douăzeci și cinci de ani care tratează în mod colectiv scopul învățământului superior creștin și natura învățării academice. Integrate de ideea biblică de shalom, aceste nouăsprezece eseuri prezintă un cadru solid de gândire asupra educației, care combină o perspectivă confesională reformată cu o conștiință socială radicală și o pedagogie tot mai progresistă.

Wolterstorff își dezvoltă ideile în raport cu o varietate uimitoare de gânditori, de la Calvin, Kuyper și Jellema la Augustin, Aquino și Kant, la Weber, Habermas și MacIntyre. În acest proces, el critică diverse modele de educație, fundaționalismul clasic, teoria modernizării, artele liberale și libertatea academică.