El Cura. (Caso de incesto).

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 9 voturi.

Conținutul cărții:

El Cura. (Caso de Incesto) Novela medico social (Preotul.

Caz de incest. Roman medico-social) (1885) constituie, împreună cu La Regenta (1884-1885) de Leopoldo Alas, a. k.

a.

Clarin, unul dintre cele mai bune exemple spaniole de literatură anticlericală și încă un exemplu al evoluției crescânde a Spaniei către secularizare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. El Cura (Caso de Incesto) este primul roman al unei trilogii -integrată și de El Confesionario (Satiriasis) (1885) și La Monja (1886)- care contestă autoritatea morală sexuală creștină și cere suprimarea ei pe baza legilor naturii.

Mai mult decât un simplu atac împotriva religiei catolice, El Cura scoate în evidență utilizarea abuzivă, din partea Bisericii, a anumitor credințe religioase, în detrimentul sănătății sexuale (și mentale) a preoților. Anticlericalismul lui Lpez Bago este, așadar, mai degrabă fiziologic decât politic. După cum afirmă autorul, El Cura inaugurează o nouă serie de studii menite să combată celibatul ecleziastic și consecințele sale periculoase, privite dintr-o perspectivă socio-medicală.

El Cura spune povestea relației dintre Roman, un tânăr preot chipeș, și frumoasa sa soră Gracia. Incestul nu va avea loc până la sfârșit, dar întreaga intrigă este orientată spre el. Fermin, un coleg preot care trăiește cu Ana, concubina sa, simbolizează în mod convingător decăderea eticii ecleziastice.

Potrivit mesajului clar al lui El Cura, numai implementarea celibatului poate salva Biserica Catolică. Căci, după cum spune Lpez Bago, preoții celibatari trăiesc printre noi ascunzându-și poftele și nu mor de foame pentru simplul motiv că se ospătează în secret.

Această ediție readuce la tipar un autor și un roman care a devenit un adevărat bestseller într-o perioadă deosebit de agitată a istoriei Spaniei și într-o perioadă în care sexualitatea era supusă unei atente examinări, atât în aspectele sale sociale, cât și științifice. Prefața semnată de prof. Maite Zubiaurre subliniază aspectele comune împărtășite de El Cura și La Regenta (1884-1885) de Clarin, una dintre marile capodopere literare ale realismului și naturalismului spaniol.

Ambele romane cad pradă controversei și aruncă o privire sceptică asupra celibatului ecleziastic.

Mai important, în ambele romane, sexualitatea feminină este în centrul atenției și degenerează inevitabil în patologie și isterie.