Elf Queens and Holy Friars: Fairy Beliefs and the Medieval Church

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare aprofundată a atitudinilor medievale față de zâne, oferind o multitudine de informații și un cadru teoretic sofisticat. Cu toate acestea, formatarea sa incomodă și stilul de scriere inconsistent îngreunează experiența de lectură.

⬤ Bine documentată, cu o bogăție de informații despre tradiția zânelor medievale
⬤ prezintă idei și perspective provocatoare
⬤ servește ca o bună sursă de referință
⬤ acoperă semnificația culturală și literară a credințelor zânelor
⬤ explorează conexiunile dintre narațiunile zânelor și probleme societale precum suprimarea bisericii.

⬤ Scris oribil, cu traduceri inconsecvente
⬤ formatarea incomodă îngreunează lectura
⬤ îi lipsește coeziunea narativă, simțindu-se adesea ca o compilație de exemple
⬤ excesiv de academic și potențial plictisitor pentru unii cititori.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

În Elf Queens and Holy Friars, Richard Firth Green investighează un aspect important al culturii medievale care a fost în mare parte ignorat de cercetarea literară modernă: credința omniprezentă în lumea zânelor.

Pornind de la ipoteza că prăpastia culturală majoră din Evul Mediu era mai puțin între bogați și săraci decât între învățați și laici, Green explorează demonizarea sistematică a zânelor de către biserică și infernalizarea basmului. El susține că, atunci când predicatorii medievali insultau demonii pe care îi prezentau ca fiind o amenințare pentru turmele lor, în realitate purtau adesea un război împotriva credințelor zânelor. Recunoașterea faptului că demonologia medievală și, într-adevăr, teologia pastorală erau pline de referințe codate la tradițiile populare deschide o cale cu totul nouă pentru investigarea culturii vernaculare medievale.

Elf Queens and Holy Friars oferă o descriere detaliată a încercărilor bisericii de a suprima sau redirecționa credința în lucruri precum zânele îndrăgostite, schimbători și versiuni alternative ale vieții de apoi. Faptul că biserica a luat atât de în serios aceste credințe ale zânelor sugerează că erau încărcate ideologic, iar acest fapt face o mare diferență în modul în care citim romantismul medieval, genul literar care le tratează cel mai explicit. Războiul împotriva credințelor basmelor a crescut în intensitate spre sfârșitul Evului Mediu, devenind în cele din urmă un factor semnificativ în vânătoarea de vrăjitoare din Renaștere.