Eu nu sunt un creier: Filosofia minții pentru secolul XXI

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Nu sunt un creier” de Markus Gabriel critică viziunile reducționiste asupra minții, în special credința că stările mentale pot fi explicate în întregime prin stările creierului. Gabriel prezintă o contraofensivă împotriva neurocentrismului și explorează semnificația conștiinței și a libertății umane. În timp ce mulți consideră argumentele sale provocatoare și accesibile, unii critică cartea pentru că este prea academică sau pentru că îi lipsesc dovezi clare pentru afirmațiile sale.

⬤ Accesibilă și ușor de citit pentru nefilosofi.
⬤ Explorare captivantă și provocatoare a minții și conștiinței.
⬤ Oferă o critică bine argumentată a teoriilor reducționiste.
⬤ Combină argumente filosofice tradiționale cu exemple contemporane din cultura populară.
⬤ Stimulează o reflecție profundă asupra naturii experienței umane și a libertății.

⬤ Unii cititori o consideră prea academică și greu de abordat.
⬤ Critici privind lipsa de dovezi concrete pentru unele afirmații.
⬤ Cartea poate părea prea filozofică sau abstractă pentru publicul larg.
⬤ Utilizarea unor concepte filosofice specifice (de exemplu, „Geist”) fără un context adecvat poate crea confuzie pentru cititorii care nu sunt germani.
⬤ Unele secțiuni pot părea repetitive sau mai puțin convingătoare.

(pe baza a 24 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

I Am Not a Brain: Philosophy of Mind for the 21st Century

Conținutul cărții:

Mulți consideră că natura conștiinței umane este unul dintre ultimele mari mistere nerezolvate. De ce ar trebui să se aprindă lumina, ca să spunem așa, în ființele umane? Și cum este conectată furtuna electrică de neuroni de sub craniul nostru cu conștiința noastră? Este eul doar interfața de utilizator a creierului nostru, un fel de scenă pe care se desfășoară un spectacol pe care nu îl putem dirija în mod liber?

În această carte, filosoful Markus Gabriel contestă tendința din ce în ce mai accentuată a științelor de a se orienta către neurocentrism, o noțiune care se bazează pe presupunerea că sinele este identic cu creierul. Gabriel ridică îndoieli serioase cu privire la faptul că ne putem cunoaște pe noi înșine în acest fel. Într-o critică acerbă a acestei abordări, el prezintă o nouă apărare a liberului arbitru și oferă o introducere oportună în gândirea filosofică despre sine - totul cu vervă, umor și perspective surprinzătoare.

Gabriel critică imaginea științifică a lumii și ne poartă într-o călătorie eclectică de auto-reflecție prin intermediul unor concepte precum sinele, conștiința și libertatea, cu ajutorul lui Kant, Schopenhauer și Nagel, dar și Dr. Who, The Walking Dead și Fargo.