Filosofia filmului noir

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Filozofia filmului noir” este o colecție de eseuri care explorează temele complexe și fundamentele filozofice ale genului de film noir, atrăgând atât entuziaștii, cât și cercetătorii. Deși cartea abordează în profunzime subiectul, uneori poate părea aridă și provocatoare. Versiunea audiobook este bine narată și completează bine textul.

⬤ O perspectivă excelentă asupra filmului noir
⬤ eseuri bine argumentate și interesante din partea unor cercetători diverși
⬤ o discuție bună atât despre filmele clasice, cât și despre cele neo-noir
⬤ o privire de ansamblu captivantă pentru cinefili
⬤ o narațiune excelentă în audiobook.

Uneori poate fi arid și provocator; unele opinii contradictorii în rândul scriitorilor cu privire la noir ca gen distinct.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Philosophy of Film Noir

Conținutul cărții:

Un vagabond fără nume și fără trecut, mânat doar de dorință, este convins de o femeie frumoasă să își ucidă soțul. Un detectiv bețiv și fără noroc se implică într-o bandă de infractori în căutarea unui artefact neprețuit.

Poveștile sunt în același timp romantice, pesimiste, pline de anxietate și de un sentiment de alienare și definesc esența filmului noir. Noir-ul a apărut ca un gen cinematografic american proeminent la începutul anilor 1940, care se distinge prin utilizarea de lumini neobișnuite, intrigi sinistre, personaje misterioase și teme întunecate. De la The Maltese Falcon (1941) la Touch of Evil (1958), filmele din această perioadă clasică reflectă o atmosferă de corupție și decădere socială care a atras regizori de renume precum John Huston, Alfred Hitchcock, Billy Wilder și Orson Welles.

The Philosophy of Film Noir este primul volum care se concentrează exclusiv asupra fundamentelor filosofice ale acestor filme emblematice. Bazându-se pe lucrările unor gânditori diverși, de la existențialistul francez Albert Camus la teoreticienii școlii Frankurt Max Horkheimer și Theodor Adorno, volumul leagă filmul noir de întrebările filosofice ale unei lumi moderne, adesea nihiliste.

Deschizând cu o examinare a ceea ce constituie cinematografia noir, cartea interpretează elementele filosofice prezente în mod constant în filme - teme precum ambiguitatea morală, rațiunea versus pasiunea și pesimismul. Colaboratorii volumului susțin, de asemenea, că esența și elementele genului noir au influențat în mod fundamental filmele din afara perioadei tradiționale a genului noir. Filme neo-noir precum Pulp Fiction (1994), Fight Club (1999) și Memento (2000) au reintrodus genul într-un public contemporan.

Pe măsură ce evaluează conceptele prezente în filmele individuale, autorii contribuie, de asemenea, la iluminarea și explorarea temelor filosofice care ies la suprafață în cultura populară. O examinare atentă a uneia dintre cele mai semnificative mișcări artistice ale secolului XX, The Philosophy of Film Noir revigorează o discuție intelectuală la intersecția dintre cultura populară și filosofie.