Filosofia libertății

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază „Filosofia libertății” ca o lucrare filosofică profundă care explorează întrebări profunde despre libertate, cunoaștere și moralitate. În timp ce mulți cititori apreciază intuițiile și profunzimea prezentate de Steiner, unii își exprimă îngrijorarea cu privire la calitatea traducerii și a editării în această ediție specială.

Cartea este lăudată pentru investigațiile filosofice profunde și relevanța sa, cititorii raportând-o ca fiind o experiență transformatoare. Explorarea de către Steiner a libertății, eticii și gândirii intuitive rezonează cu mulți și este considerată o lectură esențială pentru cei interesați de filosofie și înțelegere spirituală.

Criticile includ probleme legate de calitatea traducerii, inclusiv greșeli de tipar și referințe încrucișate neverificate. Unii cititori consideră conținutul foarte dens și provocator, ceea ce îl poate face dificil de abordat. În plus, introducerea este văzută ca fiind exagerată și lipsită de context critic în ceea ce privește modificările făcute în edițiile ulterioare.

(pe baza a 46 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Philosophy of Freedom

Conținutul cărții:

Filosofia libertății este opera filosofică fundamentală a filosofului și ezoteristului Rudolf Steiner (1861-1925).

Ea abordează problema dacă și în ce sens se poate spune că ființele umane sunt libere. Publicată inițial în 1894 în limba germană sub titlul Die Philosophie der Freiheit, cu o a doua ediție publicată în 1918, lucrarea a apărut sub o serie de titluri în limba engleză, inclusiv The Philosophy of Spiritual Activity (titlul propus de Steiner pentru traducerea în limba engleză), The Philosophy of Freedom și Intuitive Thinking as a Spiritual Path.

Prima parte din Filosofia libertății examinează baza libertății în gândirea umană, prezintă relația dintre cunoaștere și percepție și explorează rolul și fiabilitatea gândirii ca mijloc de cunoaștere. În partea a doua, Steiner analizează condițiile necesare pentru ca ființele umane să fie libere și dezvoltă o filosofie morală pe care o descrie drept „individualism etic”.