Forjarea fordismului global: Germania nazistă, Rusia sovietică și competiția pentru ordinea industrială

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Forging Global Fordism” oferă o explorare detaliată a metodelor de producție în flux dezvoltate de Henry Ford și adoptarea lor de către industriile sovietice și germane în anii 1930. Cartea este bine documentată, clar organizată și potrivită pentru cititori cu o familiaritate variabilă cu detaliile istorice. Narațiunea ilustrează continuitatea metodelor industriale și complexitatea influențelor ideologice în timpul acestei epoci transformative.

⬤ Meticulos cercetată și bine organizată
⬤ prezintă informații complexe în mod clar
⬤ oferă o perspectivă detaliată asupra narațiunii istorice și a detaliilor specifice
⬤ evidențiază personalități interesante implicate în industrializare
⬤ oferă detalii practice ample privind transferurile de tehnologie
⬤ lectură plăcută și lămuritoare.

Unii cititori ar putea considera nivelul detaliilor copleșitor; există posibilitatea ca narațiunea să pară prea încărcată de informații, ceea ce ar putea distrage atenția de la temele centrale pentru unii.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Forging Global Fordism: Nazi Germany, Soviet Russia, and the Contest Over the Industrial Order

Conținutul cărții:

O nouă istorie globală a fordismului, de la Marea Depresiune la epoca postbelică

Odată cu ascensiunea Statelor Unite în primele decenii ale secolului al XX-lea, observatorii din străinătate au asociat puterea economică americană în mod direct cu înfloritoarea sa industrie auto. În anii 1930, în încercarea de a imita și de a provoca America, ingineri din întreaga lume au venit în număr mare la Detroit. Principalii dintre aceștia au fost specialiștii naziști și sovietici care au încercat să studieze, să copieze și, uneori, să fure tehnicile de producție în masă a automobilelor americane, sau Fordismul. Forging Global Fordism urmărește modul în care Germania și Uniunea Sovietică au îmbrățișat fordismul pe fondul unei crize economice generalizate și al unor turbulențe ideologice. Această carte incisivă recuperează rolul crucial al statelor activiste în transformările industriale globale și reconcepe anii treizeci globali ca o eră de dezvoltare competitivă intensă, oferind o nouă genealogie a ordinii industriale postbelice.

Stefan Link descoperă originile uitate ale fordismului în populismul din Midwestern și arată cum viziunea antiliberală a lui Henry Ford asupra societății a atras atât regimul sovietic, cât și cel nazist. El explorează modul în care acestea s-au poziționat ca antagoniști ai Americii ca reacție la hegemonia americană în creștere și la schimbările seismice din economia globală din perioada interbelică și arată cum vizitatori din Detroit precum William Werner, Ferdinand Porsche și Stepan Dybets au contribuit la răspândirea versiunilor Fordismului în străinătate și la mobilizarea acestora în războiul total.

Forging Global Fordism contestă ideea că producția globală de masă a fost un produs al internaționalismului liberal de după cel de-al Doilea Război Mondial, demonstrând cum a început prima dată în anii treizeci globali și cum răspândirea globală a fordismului a avut o traiectorie distinct iliberală.