Forjarea fordismului global: Germania nazistă, Rusia sovietică și concursul asupra ordinii industriale

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Forging Global Fordism” explorează semnificația istorică și impactul metodelor de producție ale lui Henry Ford, în special producția în flux, și modul în care acestea au fost adoptate atât de Uniunea Sovietică, cât și de Germania pentru a-și moderniza industriile. Cartea combină cercetarea meticuloasă cu relatări captivante despre persoanele-cheie implicate în transformări, făcând informațiile complexe accesibile unui public larg.

Cartea este bine documentată, organizată și prezintă informațiile în mod clar, făcând-o plăcută pentru toți cititorii. Ea oferă o perspectivă unică asupra „politicii ușilor deschise” a Ford privind transferul de tehnologie și detaliază contextul istoric al industrializării în Uniunea Sovietică și Germania. Autorul echilibrează cu abilitate poveștile individuale cu tendințele mai largi, menținând cititorii implicați pe tot parcursul.

Unii cititori ar putea găsi copleșitoare profunzimea detaliilor, în special cei mai puțin familiarizați cu contextul istoric. În plus, deși cartea acoperă subiecte complexe, concentrarea pe anumite persoane poate să nu fie pe placul tuturor cititorilor.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Forging Global Fordism: Nazi Germany, Soviet Russia, and the Contest Over the Industrial Order

Conținutul cărții:

O nouă istorie globală a fordismului, de la Marea Depresiune la epoca postbelică

Odată cu ascensiunea Statelor Unite în primele decenii ale secolului al XX-lea, observatorii din străinătate au asociat puterea economică americană în mod direct cu înfloritoarea sa industrie auto. În anii 1930, în încercarea de a imita și de a provoca America, ingineri din întreaga lume au venit în număr mare la Detroit. Principalii dintre aceștia au fost specialiștii naziști și sovietici care au încercat să studieze, să copieze și, uneori, să fure tehnicile de producție în masă a automobilelor americane, sau Fordismul. Forging Global Fordism urmărește modul în care Germania și Uniunea Sovietică au îmbrățișat fordismul pe fondul unei crize economice generalizate și al unor turbulențe ideologice. Această carte incisivă recuperează rolul crucial al statelor activiste în transformările industriale globale și reconcepe anii treizeci globali ca o eră de dezvoltare competitivă intensă, oferind o nouă genealogie a ordinii industriale postbelice.

Stefan Link descoperă originile uitate ale fordismului în populismul din Midwestern și arată cum viziunea antiliberală a lui Henry Ford asupra societății a atras atât regimul sovietic, cât și cel nazist. El explorează modul în care acestea s-au poziționat ca antagoniști ai Americii ca reacție la hegemonia americană în creștere și la schimbările seismice din economia globală din perioada interbelică și arată cum vizitatori din Detroit precum William Werner, Ferdinand Porsche și Stepan Dybets au contribuit la răspândirea versiunilor Fordismului în străinătate și la mobilizarea acestora în războiul total.

Forging Global Fordism contestă ideea că producția globală de masă a fost un produs al internaționalismului liberal de după cel de-al Doilea Război Mondial, demonstrând cum a început prima dată în anii treizeci globali și cum răspândirea Fordismului a avut o traiectorie distinct iliberală.