Fundamentul spiritual al moralității: Frandis de Assisi și impulsul lui Hristos (Cw 155)

Recenzii ale cititorilor

Recenziile cărții subliniază profunzimea și inspirația găsite în eseurile și conferințele lui Rudolf Steiner, evidențiind capacitatea acestora de a oferi o perspectivă asupra istoriei și a dezvoltării personale. Cititorii apreciază contextul istoric și narațiunile transformative prezentate, în special cele care ilustrează evoluția caracterului moral. Cu toate acestea, există un indiciu că această carte s-ar putea adresa unui public specific interesat de ideile filosofice și spirituale ale lui Steiner.

Eseurile sunt frumos scrise și inspiraționale, oferind o perspectivă clară asupra istoriei și umanității. Ele oferă o oportunitate de dezvoltare personală și de înțelegere a moralității. Cartea a fost bine primită în discuțiile de grup, indicând potențialul său pentru explorarea colectivă. Cartea abordează cu atenție criticile aduse ideilor lui Steiner.

Cartea s-ar putea adresa în primul rând celor deja interesați de opera lui Rudolf Steiner, ceea ce ar putea limita accesibilitatea sa pentru un public mai larg.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Spiritual Foundation of Morality: Frandis of Assisi and the Christ Impulse (Cw 155)

Conținutul cărții:

Predica morală nu poate stabili moralitatea. Numai pătrunzând în tainele ascunse ale vieții putem găsi sursele sale morale.

Omenirea a manifestat întotdeauna o viață morală. În India antică, de exemplu, moralitatea consta în devotamentul față de spirit: în Europa, virtutea cardinală era curajul. Pentru a înțelege relația dintre acestea, însă, trebuie luată în considerare evoluția conștiinței.

Inițial, moralitatea a fost un dar al zeilor, o parte a naturii umane, dar în cursul evoluției au apărut erori, abateri, o decădere.

Cu toate acestea, ceva divin se află încă la baza naturii umane. În acest ciclu scurt și foarte îndrăgit de trei prelegeri, Rudolf Steiner, folosind exemplul Sfântului Francisc din Assisi, indică sursele pentru recuperarea unei moralități vii.

În antichitate, domnea o versiune a sistemului de caste. Apoi a venit Buddha cu învățătura sa despre egalitate și compasiune. Această învățătură era deosebit de potrivită pentru Europa.

Astfel, "la câteva secole de la începutul erei creștine", pe malul Mării Negre, a fost înființată o școală ezoterică în care învățătura lui Buddha a fost întrepătrunsă cu impulsul creștin. Din această școală au izvorât două curente: un curent mai budist de egalitate și fraternitate și un curent de moralitate creștină. Sfântul Francisc provine din această școală, pătruns de forțele cristice exterioare.

Rudolf Steiner explică modul în care lumea spirituală a fost legată de venirea sa. Sf.

Francisc exemplifică moralitatea ca fiind calea de mijloc. Vedem o natură războinică transformată în expresia milei, compasiunii și iubirii. Rudolf Steiner arată transformarea virtuților prin evoluția conștiinței și, mai presus de toate, prin întruparea lui Hristos în Misteriul de pe Golgota.

De atunci, morala - dacă este o morală adevărată - lucrează pentru a construi ființa lui Hristos.

De aceea, Francisc a căutat să trăiască o viață asemenea lui Hristos, căutând o relație personală intensă cu Hristos și cu Crucea.