Hapax: Poezii

Recenzii ale cititorilor

Recenzile laudă în mod colectiv colecția „Hapax” a lui A.E. Stallings ca fiind o lucrare magistrală care îi pune în valoare inteligența, măiestria și capacitatea de a echilibra complexitatea și accesibilitatea. Cititorii îi apreciază angajamentul față de temele clasice, utilizarea inteligentă a limbajului și structurile poetice formale. În timp ce mulți recenzenți își exprimă admirația puternică pentru stilul și profunzimea emoțională a poeziei sale, unii critică aspecte precum pretențiozitatea sau probabilitatea de a nu atinge statutul de clasic în timp.

Poezia lui Stallings prezintă un limbaj inteligent, spirit și un amestec captivant de teme clasice și moderne. Colecția este remarcată pentru accesibilitatea sa, în ciuda complexității sale, și mulți găsesc încântătoare versurile sale ritmate și rimate. Cartea este considerată atât provocatoare, cât și cu rezonanță emoțională, atrăgând o gamă largă de cititori. Multe recenzii o recomandă călduros.

Unii recenzenți sunt de părere că anumite titluri pot părea pretențioase și se sugerează că, deși poezia este bună, s-ar putea să nu atingă statutul de clasic. Câțiva comentatori își exprimă dezamăgirea față de formatul paperback, mai degrabă decât hardcover. Un recenzent a remarcat că este posibil ca această colecție să nu fie pe placul tuturor, sugerând că s-ar putea să nu transforme cititorii care nu sunt pasionați de poezie.

(pe baza a 13 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Hapax: Poems

Conținutul cărții:

Laureat al Premiului Poetului 2008.

Laureat al Premiului Benjamin H. Danks 2008.

Hapax înseamnă în greaca veche o dată, o singură dată, o dată și pentru totdeauna, iar oncenitatea pătrunde în această a doua carte de poeme a poetei americane expatriate A. E. Stallings. Deschizându-se cu zguduitura din Aftershocks, această carte explorează ceea ce supraviețuiește și ceea ce nu supraviețuiește momentului dispărut - copilăria (The Dollhouse), artefactele antice (Implements from the Grave of the Poet), momentele de fericire pierdute ale unei căsnicii (Lovejoy Street). De asemenea, poeziile compară adesea lumea antică cu Grecia modernă, unde Stallings locuiește de mai mulți ani. Versurile sale muzicale acoperă o gamă largă de subiecte, de la dragoste și familie la personaje și teme derivate din surse grecești clasice (Actaeon și Sisif).

Folosind sonete, cuplete, versuri goale, haiku, safire, chiar și o secvență de limericks, Stallings dă dovadă de o stăpânire a formei aparent fără efort. Ea face ca aceste forme diverse să pară noi și relevante ca modalități de exprimare a gândirii inteligente, precum și a emoțiilor încărcate și a simțului umorului. Sensibilitatea unică și prospețimea lingvistică a operei sale au marcat-o deja ca pe o poetă tânără și importantă, care se afirmă.