Hungering for America: Italian, Irish, and Jewish Foodways in the Age of Migration

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează legăturile complexe dintre imigrație și culturile alimentare în rândul diferitelor grupuri de imigranți din America, concentrându-se în special pe modul în care dorința de a avea o dietă adecvată a influențat modelele lor de migrație. Deși cartea oferă o perspectivă valoroasă asupra semnificației istorice a alimentelor și a identității culturale, mulți cititori consideră că stilul de scriere este plictisitor și prea academic, ceea ce o face o lectură dificilă.

Cartea oferă o perspectivă interesantă asupra a trei culturi paralele de imigranți și a relației lor cu mâncarea. Ea oferă un context istoric valoros și este bine documentată, atrăgând atenția celor interesați de subiectele migrației și culturii alimentare. Unii cititori apreciază aspectul de roman și stilul de scriere, precum și explorarea aprofundată de către autor a dietelor imigranților.

Cartea este criticată pentru stilul său sec și academic, ceea ce o face dificilă pentru cititorii ocazionali. Mulți au găsit-o plictisitoare, repetitivă și lipsită de narațiune, unii sugerând că ar fi putut fi condensată semnificativ. În plus, ediția Kindle este lipsită de ilustrații, ceea ce a diminuat experiența generală.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Milioane de imigranți au fost atrași spre țărmurile americane nu de străzile mitice pavate cu aur, ci mai degrabă de mesele sale pline cu mâncare. Modul în care aceștia au experimentat realitățile mâncării abundente din America - carnea și pâinea albă, untul și brânza, fructele și legumele, cafeaua și berea - a reflectat privațiunile lor anterioare și le-a modelat practicile etnice pe noul pământ.

Hungering for America spune poveștile a trei grupuri distincte și dramele lor culinare unice. Imigranții italieni au transformat mâncarea claselor superioare și a zilelor sacre într-o mâncare „italiană” generică, care a inspirat mândria și coeziunea comunității. În schimb, imigranții irlandezi, reticenți în a imita obiceiurile alimentare ale elitei britanice protestante, au diminuat mâncarea ca marker al etnicității. Iar evreii est-europeni, care venerau mâncarea drept centrul vital în jurul căruia se adunau familia și practica religioasă, au constatat că restricțiile dietetice erau incompatibile cu alegerile nelimitate din America.

Aceste povești, despre imigranți în vechile și noile lumi, demonstrează rolul foametei în migrație și semnificația alimentelor în consolidarea identității etnice și a comunității. Hasia Diner confirmă adagiul binecunoscut: „Spune-mi ce mănânci și îți voi spune ce ești.”.