Iamblichus: Despre știința generală a matematicii

Titlul original:

Iamblichus: On the General Science of Mathematics

Conținutul cărții:

Despre știința generală a matematicii este a treia dintre cele patru lucrări supraviețuitoare din cele zece ale lui Iamblichus (c. 245 d.Hr.

- începutul anilor 320) despre pitagoreici. Acesta considera că pitagoricii au tratat matematica ca fiind esențială pentru a conduce sufletul uman în sus spre tărâmurile superioare descrise de Platon și în jos pentru a înțelege cosmosul fizic, produsele artelor și meșteșugurilor și ordinea necesară pentru o viață etică. Tratatele sale pitagoreice utilizează citatele editate pentru a relua istoria filosofiei, prezentându-i pe Platon și Aristotel ca transmițând ideile inventate de Pitagora și primii săi discipoli.

Deși citatele sale tind să provină mai degrabă de la Platon și de la platoniștii pitagoreici de mai târziu, această reinterpretare a avut un impact uriaș asupra comentatorilor neoplatonici din Atena. Ingeniozitatea lui Iamblichus, dacă nu în aceeași măsură reinterpretarea sa, a fost apreciată de comentatorii din Alexandria.