Înțelepciunea părintelui Brown: Un preot romano-catolic fictiv și detectiv amator de G. K. Chesterton

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.

Titlul original:

The Wisdom of Father Brown: A fictional Roman Catholic priest and amateur detective by G. K. Chesterton

Conținutul cărții:

Părintele Brown este un preot romano-catolic fictiv și detectiv amator care apare în 53 de povestiri publicate între 1910 și 1936 scrise de romancierul englez G. K. Chesterton. 1) Părintele Brown rezolvă mistere și crime folosindu-și intuiția și înțelegerea acută a naturii umane. Chesterton l-a inspirat pe reverendul John O'Connor (1870-1952), preot paroh în Bradford, care a fost implicat în convertirea lui Chesterton la catolicism în 1922. Chesterton îl portretizează pe părintele Brown ca pe un preot romano-catolic scund și butucănos, cu haine fără formă, o umbrelă mare și o înțelegere stranie a răului uman. În "Capul lui Cezar", el este "fost preot la Cobhole în Essex, iar acum lucrează la Londra". Își face prima apariție în povestirea "The Blue Cross" publicată în 1910 și continuă să apară de-a lungul a patruzeci și opt de povestiri în cinci volume, cu încă două povestiri descoperite și publicate postum, adesea ajutat în rezolvarea crimelor de criminalul reformat M. Hercule Flambeau. Părintele Brown apare, de asemenea, într-o a treia povestire - ceea ce face un total de cincizeci și una - care nu a apărut în cele cinci volume publicate în timpul vieții lui Chesterton, "Afacerea Donnington", care are o istorie curioasă.

În numărul din octombrie 1914 al unei reviste obscure, The Premier, Sir Max Pemberton a publicat prima parte a povestirii, apoi a invitat un număr de scriitori de povestiri polițiste, inclusiv pe Chesterton, să își folosească talentul pentru a rezolva misterul crimei descrise. Soluția lui Chesterton și a părintelui Brown a urmat în numărul din noiembrie. Povestirea a fost reeditată pentru prima dată în Chesterton Review (Winter), 1981, pp. 1-35, în cartea Thirteen Detectives. Spre deosebire de mai cunoscutul detectiv fictiv Sherlock Holmes, metodele părintelui Brown tind să fie mai degrabă intuitive decât deductive. El își explică metoda în "Secretul părintelui Brown": "Vedeți, îi ucisesem pe toți chiar eu.... Planificasem fiecare crimă foarte atent. Mă gândisem exact cum ar putea fi făcut un astfel de lucru și în ce stil sau stare de spirit ar putea cu adevărat un om să-l facă. Și când am fost destul de sigur că mă simțeam exact ca ucigașul, bineînțeles că am știut cine era." Abilitățile lui Brown sunt, de asemenea, considerabil modelate de experiența sa ca preot și confesor. În "Crucea albastră", când este întrebat de Flambeau, care se deghizează în preot, cum de știe de tot felul de "orori" criminale, părintele Brown răspunde "Nu v-ați gândit niciodată că un om care nu face aproape nimic altceva decât să audă adevăratele păcate ale oamenilor nu este posibil să fie complet inconștient de răul uman? " De asemenea, el afirmă cum a știut că Flambeau nu era cu adevărat preot: "Ai atacat rațiunea.

Este o teologie proastă." Povestirile conțin în mod normal o explicație rațională a identității criminalului și a modului în care Brown a rezolvat cazul. Unele povestiri, precum "Miracolul semilunii", "Oracolul câinelui", "Explozia cărții" și "Pumnalul cu aripi", își bat joc de personajele inițial sceptice care devin convinse de o explicație supranaturală pentru un eveniment ciudat, însă părintele Brown vede cu ușurință explicația perfect obișnuită, naturală. De fapt, el pare să reprezinte un ideal de cleric devotat, dar considerabil educat și "civilizat". Acest lucru poate fi atribuit influenței gândirii romano-catolice asupra lui Chesterton. Părintele Brown este caracteristic de umil și, de obicei, este destul de tăcut, cu excepția cazului în care spune ceva profund. Deși are tendința de a trata crimele cu o abordare constantă și realistă, el crede în supranatural ca fiind cel mai mare motiv dintre toate.