Japanoise: Muzică la limita circulației

Recenzii ale cititorilor

Recenziile pentru „Japanoise: Music at the Edge of Circulation” de David Novak prezintă o recepție mixtă. Deși este lăudată pentru explorarea aprofundată a muzicii zgomotoase, în special din Japonia, unii cititori o consideră prea academică și seacă, ceea ce o face mai puțin atractivă decât se aștepta.

⬤ Oferă o istorie detaliată a Japanoise, un gen muzical de nișă, dar intrigant.
⬤ Îmbină teoria cu rapoartele practice de pe teren, oferind perspective informative.
⬤ Se implică în gen prin anecdote personale și studiu etnografic.
⬤ Bine primit de cititorii care apreciază fațetele complexe ale muzicii zgomotoase.
⬤ Considerată o lectură obligatorie pentru entuziaștii muzicii alternative și sonore.

⬤ Unii cititori o consideră prea academică și seacă, ceea ce duce la o lectură greoaie.
⬤ Insuficientă concentrare asupra figurilor cheie și a anecdotelor pline de viață, care pot diminua narațiunea.
⬤ Poate să nu fie la fel de atractivă pentru cititorii japonezi din cauza neînțelegerilor culturale percepute.
⬤ Câțiva recenzenți au renunțat devreme la carte din cauza lipsei de implicare.

(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Japanoise: Music at the Edge of Circulation

Conținutul cărții:

Noise, o muzică underground realizată printr-un amalgam de feedback, distorsiuni și efecte electronice, a apărut pentru prima dată ca gen în anii 1980, circulând pe casete schimbate între fanii din Japonia, Europa și America de Nord. Cu obscuritatea sa cultivată, sunetul său zguduitor și performanțele sale exagerate, Noise a captat imaginația unui public transnațional mic, dar pasionat.

Pentru ascultătorii săi împrăștiați, Noise pare să fie întotdeauna nou și să vină din altă parte: în America de Nord, a fost numit „Japanoise”. Dar aparține Noise cu adevărat Japoniei? Este chiar muzică? Și de ce a devenit Noise o metaforă atât de convingătoare pentru complexitatea globalizării și a mediilor participative la începutul mileniului?

În Japanoise, David Novak se bazează pe mai mult de un deceniu de cercetare în Japonia și Statele Unite pentru a urmări „feedback-ul cultural” care generează și susține Noise. El oferă o descriere etnografică bogată a spectacolelor live, a circulației înregistrărilor, precum și a vieții și practicilor creative ale muzicienilor și ascultătorilor. El explorează tehnologiile zgomotului și distorsiunile productive ale rețelelor sale. Capturând texturile feedback-ului - straturile și vibrațiile sale sonore și culturale - Novak descrie circulația muzicală prin sunet și ascultare, înregistrări și performanțe, schimburi internaționale și interpretări sociale ale media.