Evaluare:
Cartea prezintă abordarea nuanțată a lui Michael Polanyi față de epistemologie, subliniind relația dintre cunoaștere, limbaj și cercetarea științifică. Cartea constă din 14 eseuri care explorează complexitatea cunoașterii justificate și rolul cadrelor interpretative în înțelegerea adevărului.
Avantaje:Perspectivele lui Polanyi sunt apreciate ca fiind profunde și esențiale pentru oricine este interesat de epistemologie, știință sau filosofie. Cartea este considerată o contribuție valoroasă la literatura de specialitate, oferind o perspectivă unică asupra interacțiunii dintre cunoaștere și credință. Criticii laudă capacitatea lui Polanyi de a conecta cercetarea științifică cu considerațiile etice și de a contesta noțiunile moderne de obiectivitate în știință.
Dezavantaje:Unii cititori pot considera ideile filosofice ale lui Polanyi complexe sau dificil de digerat. De asemenea, ar putea exista percepția că bazându-se pe cadrul său epistemic specific ar putea limita discuțiile mai ample despre cunoaștere și adevăr în discursul contemporan.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Knowing and Being: Essays by Michael Polanyi
Din cauza dificultății reprezentate de contrastul dintre căutarea adevărului și adevărul în sine, Michael Polanyi consideră că trebuie să modificăm fundamentul epistemologiei pentru a include, ca fiind esențial pentru însăși natura minții, tipul de tatonare care constituie recunoașterea unei probleme. Această colecție de eseuri, adunate de Marjorie Grene, exemplifică dezvoltarea teoriei lui Polanyi despre cunoaștere, prezentată pentru prima dată în Science, Faith, and Society și sistematizată ulterior în Personal Knowledge.
Polanyi consideră că dilema minții moderne provine din relația specială dintre pretenția pozitivistă de obiectivitate totală a cunoașterii științifice și dinamismul moral fără precedent care caracterizează aspirațiile sociale și politice ale secolului trecut. Prima parte a cărții Knowing and Being tratează această temă. Partea a doua dezvoltă ideea lui Polanyi conform căreia centralizarea este incompatibilă cu viața științei, precum și opiniile sale privind rolul tradiției și al autorității în știință.
Eseurile despre cunoașterea tacită din partea a treia provin direct din preocuparea sa pentru natura descoperirii științifice și dezvăluie o substructură omniprezentă a oricărui comportament inteligent. Polanyi crede că orice cunoaștere implică trecerea de la indicii interne la dovezi externe.
Prin urmare, pentru a explica procesul de cunoaștere, trebuie să dezvoltăm o teorie a naturii ființelor vii în general, inclusiv o descriere a acelui aspect al ființelor vii pe care îl numim "minte". Partea a patra dezvoltă această temă.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)