Lampa lui Aladin: Cum a ajuns știința greacă în Europa prin lumea islamică

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Lampa lui Aladin” de John Freely a primit recenzii mixte, subliniindu-i punctele forte în ceea ce privește erudiția și perspectivele istorice, în timp ce criticile se concentrează pe prezentarea sa seacă și pe lipsa unei narațiuni captivante.

⬤ Ușoară, distractivă, plăcută și educativă; o lectură în ritm lent pe care mulți doresc să o savureze.
⬤ Prezintă erudiția profundă a lui Freely și cunoștințele vaste despre subiect.
⬤ Constituie un instrument de referință valoros pentru cei interesați de istorie și de transmiterea cunoștințelor clasice prin lumea islamică.
⬤ Recunoscut pentru perspectivele sale profunde cu informații bine documentate.
⬤ Apreciată de cei care caută relatări istorice amănunțite.

⬤ Mulți recenzenți au considerat-o plictisitoare, plictisitoare și lipsită de angajament narativ, numind-o „un tom uscat și prăfuit”.
⬤ Abordarea cărții este adesea descrisă ca o simplă enumerare cronologică a cercetătorilor, fără o explorare mai profundă sau context.
⬤ Unii au considerat că capitolele au fost scrise independent și editate prost, fără o viziune coerentă.
⬤ Cititorii s-au declarat dezamăgiți de absența comentariilor personale ale autorului, primind în schimb o colecție de nume și evenimente.
⬤ Unii au menționat că s-a simțit mai mult ca un glosar decât ca o poveste, ceea ce a condus la o experiență de lectură dureroasă.

(pe baza a 16 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Aladdin's Lamp: How Greek Science Came to Europe Through the Islamic World

Conținutul cărții:

Lampa lui Aladin este povestea fascinantă a modului în care filosofia și știința Greciei antice au început în secolul al VI-lea î.

Hr. și, în următorul mileniu, s-au răspândit în lumea greco-romană, producând descoperirile și teoriile remarcabile ale lui Thales, Pitagora, Hipocrate, Platon, Aristotel, Euclid, Arhimede, Galen, Ptolemeu și mulți alții.

John Freely explică modul în care, în timp ce Evul Mediu întunecat învăluia Europa, savanții din Bagdadul medieval au tradus operele acestor gânditori greci în arabă, răspândind ideile lor în întreaga lume islamică, din Asia Centrală până în Spania, mulți savanți musulmani, în special Avicenna, Alhazen și Averro s, adăugând propriile interpretări filosofiei și științei pe care le moșteniseră. Freely continuă să arate cum, începând cu secolul al XII-lea, aceste texte ale savanților islamici au fost apoi traduse din arabă în latină, declanșând apariția științei moderne în zorii Renașterii, care a culminat cu Revoluția științifică din secolul al XVII-lea.