Laughter: Un eseu despre semnificația comicului

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă analiza filosofică a râsului realizată de Bergson, explorând absurditățile comportamentului uman definit de răspunsuri mecanice mai degrabă decât de un angajament emoțional autentic. Recepția cărții este mixtă; unii cititori au considerat-o pătrunzătoare și lămuritoare, în timp ce alții au criticat ediția și formatarea.

Mulți cititori au apreciat perspectivele filosofice și examinarea râsului, subliniind că este o lectură interesantă și lămuritoare. Unii au considerat-o valoroasă pentru înțelegerea naturii comediei și a râsului, subliniind importanța sa istorică și legătura cu practicile comice moderne.

Criticii au remarcat faptul că cartea pare învechită și incompletă, cu o concentrare îngustă asupra tezei sale centrale. Problemele legate de calitatea ediției au fost frecvent menționate, inclusiv formatarea slabă și lipsa detaliilor de publicare, determinându-i pe unii să pună la îndoială legitimitatea editorului și să recomande găsirea unui exemplar diferit.

(pe baza a 13 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Laughter: An Essay On The Meaning Of The Comic

Conținutul cărții:

Râsul” este o colecție de trei eseuri ale filosofului francez Henri Bergson, publicată pentru prima dată în 1900. Într-o scurtă introducere, Bergson anunță că va încerca să definească comicul, dar nu dorește să dea o definiție rigidă a cuvântului; el vrea să abordeze comicul ca parte a vieții umane.

Ambiția sa este, de asemenea, o mai bună cunoaștere a societății, a funcționării imaginației umane și a imaginației colective, dar și a artei și a vieții. Bergson începe să remarce trei fapte cu privire la comic: 1) comicul este un fenomen strict uman. Un peisaj nu poate fi o sursă de râs, iar atunci când oamenii își bat joc de animale, este adesea pentru că recunosc în ele un comportament uman.

Omul nu este doar o ființă care poate râde, ci și o ființă care este o sursă de râs. 2) râsul necesită o indiferență, o detașare de sensibilitate și emoție: 3) este mai dificil să râzi atunci când ești pe deplin conștient de gravitatea unei situații.

Este dificil să râzi singur, este mai ușor să râzi colectiv. Cel care este exclus dintr-un grup de oameni nu râde cu ei, există adesea o complicitate în râs.

Astfel, comicul nu este o simplă plăcere a intelectului, este o activitate umană și socială, are un sens social.