Materia întunecată a minții: Inconștientul articulat cultural

Recenzii ale cititorilor

Dark Matter of the Mind de Daniel Everett explorează natura cunoașterii și a limbajului uman, contestând noțiunile tradiționale de natură umană universală și instinct. Cartea este profund analitică și se angajează în diverse dezbateri filosofice și lingvistice, subliniind în același timp rolul culturii în modelarea cunoașterii și a dezvoltării limbajului.

Scrierea este extrem de captivantă și provoacă la reflecție, aducând contribuții substanțiale la discuțiile privind limbajul, cultura și cogniția umană. Critica lui Everett a modelelor cognitive tradiționale și a teoriilor lui Chomsky este convingătoare, propunând o înțelegere mai nuanțată a relației dintre cultură și limbaj. Cartea invită la reflecție profundă și dezbatere, atrăgând cititorii interesați de lingvistică, filosofie și studii culturale.

Cartea poate fi o provocare pentru cititorii fără cunoștințe de lingvistică sau filosofie, din cauza conceptelor sale complexe. Unii susțin că ideile lui Everett, deși importante, nu sunt în întregime noi și fac ecou sentimentelor exprimate de cercetători anteriori din domeniul științelor umaniste. În plus, accentul pus pe anumite dezbateri academice poate limita accesibilitatea sa pentru un public mai larg.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Dark Matter of the Mind: The Culturally Articulated Unconscious

Conținutul cărții:

Este în natura noastră să fim altruiști sau răi, să facem artă, să folosim unelte sau să creăm limbaj? Este în natura noastră să gândim în vreun fel anume? Pentru Daniel L. Everett, răspunsul este un nu răsunător: nu este în natura noastră să facem niciunul dintre aceste lucruri, pentru că natura umană nu există - cel puțin nu așa cum ne gândim de obicei la ea. Zburând în fața tendințelor majore din psihologia evoluționistă și din domeniile conexe, el oferă în această carte un argument provocator și convingător conform căruia singurul lucru pentru care oamenii sunt programați este libertatea: libertatea față de instinctul evoluționist și libertatea de a se adapta la o varietate de contexte culturale și de mediu.

Everett schițează o imagine albă a cogniției umane care se concentrează nu pe ceea ce este în minte, ci, mai degrabă, pe ceea ce este mintea - și anume, cultura. El se bazează pe ani de cercetare pe teren în rândul poporului amazonian Pirah pentru a examina cu atenție diverse teorii ale instinctului cognitiv, inclusiv conceptul fundamental al gramaticii universale al lui Noam Chomsky, noțiunile lui Freud despre forțele inconștiente, unitatea psihică a omenirii a lui Adolf Bastian și lucrările despre modularitatea masivă ale psihologilor evolutivi precum Leda Cosmides, John Tooby, Jerry Fodor și Steven Pinker. Iluminând caracteristicile unice ale limbii Pirah, el demonstrează cât de diferit ne pot face să gândim diferitele culturi și cât de vitală este cultura pentru flexibilitatea noastră cognitivă. Subliniind modul în care cultura și psihologia individuală funcționează simbiotic, el propune o concepție de tip budist a eului cultural ca un set de experiențe unite de diverse apercepții, amintiri episodice, valori clasificate, structuri de cunoștințe și roluri sociale - și nu, sub nicio formă, instinct biologic.

Rezultatul este un portret fascinant al "materiei întunecate a minții", care arată că cea mai mare adaptare evolutivă a noastră este adaptabilitatea însăși.