Materialismul sălbatic: Etica terorii și republica modernă: The Ethic of Terror and the Modern Republic

Titlul original:

Wild Materialism: The Ethic of Terror and the Modern Republic

Conținutul cărții:

Materialismul sălbatic răspunde la trei întrebări conexe din filosofia politică contemporană. În cazul în care diferitele interese și cerințe sociale sunt antagonice în mod constitutiv, cum poate apărea unitatea socială din eterogenitate? O astfel de unitate necesită universali corespunzători și, dacă da, care sunt aceștia, unde se găsesc sau cum sunt construiți? În cele din urmă, cum trebuie revizuit conceptul de democrație ca răspuns la globalizarea economică, la terorismul de stat și non-statal și la fundamentalismul religios, etnic sau național?

Reabilitând în mod polemic termenul de teroare, Lezra susține că acesta poate și ar trebui să funcționeze ca un universal social. Aflată periculos undeva între domeniul privat și cel public, teroarea este o experiență de anxietate nelimitată, fără obiect. Este altceva decât un interes deținut de diferite clase de oameni; nu este propriu-zis un concept (precum egalitatea sau securitatea) de tipul celor pe care se bazează în mod tradițional pretențiile universale.

Cu toate acestea, Lezra susține că deficiența conceptuală a terorii oferă, în mod paradoxal, singura modalitate adecvată și seculară de a articula judecățile etice cu cele politice. Teroarea socială, propune el în mod dramatic, este fundamentul pe care trebuie construite criticile fundamentalismelor teroriste. Deschiderea unui dialog metodologic inovator.

Între opera lui Freud și înțelegerea târzie a materialismului aleatoriu a lui Althusser, Lezra arată cum o etică a terorii, iar în sfera politică o republică radical democratică, poate fi construită pe ceea ce el numește "materialism sălbatic".

Materialismul sălbatic combină lectura atentă a textelor culturale cu tratarea detaliată a lucrărilor din tradiția radical-democrată și radical-republicană. Originalitatea tezelor sale atent argumentate este egalată și completată de amploarea abordării sale - cuprinzând dezbaterile asupra scenariului "bombei cu ceas"; circumstanțele asasinării de către ETA a amiralului Luis Carrero Blanco la Madrid în 1973; filmele lui Gillo Pontecorvo; scrierile republicane ale lui Sade; Critica lui Marx la filosofia dreptului a lui Hegel; și rădăcinile republicanismului radical contemporan în teologia politică modernă timpurie (Bodin, Shakespeare, Parsons, Siliceo).