Recenzii ale cititorilor
Rezumat:În „Minding the Modern”, Thomas Pfau prezintă o examinare critică a impactului modernității asupra conceptului de persoană și asupra științelor umaniste, pledând pentru o întoarcere la bogatele tradiții intelectuale ale trecutului. El susține că secularismul modern a condus la o înțelegere redusă a acțiunii umane și că gândirea creștină clasică oferă o perspectivă superioară asupra naturii persoanei umane. Pfau se bazează pe diverse surse literare și filosofice pentru a-și susține afirmațiile, contestând opinia conform căreia progresul modern înseamnă o ruptură decisivă de tradițiile religioase.
Avantaje:⬤ Oferă o explorare profundă și nuanțată a personalității și agenției prin intermediul analizei istorice și textuale.
⬤ Se angajează într-o gamă largă de tradiții intelectuale, conectând provocările contemporane la contextul istoric.
⬤ Oferă o critică puternică a secularismului modern și a limitelor acestuia în înțelegerea naturii umane.
⬤ Scrisul lui Pfau este elocvent și provoacă la reflecție, încurajând cititorii să reconsidere narațiunile stabilite despre modernitate și tradiție.
Dezavantaje:⬤ Lungimea și complexitatea cărții pot fi descurajante pentru unii cititori.
⬤ Accentul pus de Pfau pe relatările creștine clasice poate îndepărta cititorii din tradițiile necreștine.
⬤ Unii ar putea găsi criticile sale la adresa anumitor mișcări protestante prea reductive.
⬤ Marea abordare narativă ar putea trece cu vederea pluralitatea de perspective din contextul istoric al modernității.
(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Minding the Modern: Human Agency, Intellectual Traditions, and Responsible Knowledge
Conținutul cărții:
În acest studiu strălucit, Thomas Pfau susține că pierderea conceptelor fundamentale din filosofia aristotelică clasică și medievală a cauzat o separare fatală între rațiune și voință în gândirea europeană. Pfau urmărește evoluția și eventuala deteriorare a conceptelor-cheie ale acțiunii umane - voință, persoană, judecată, acțiune - din Antichitate prin scolasticism și până la teoria morală din secolul al XVIII-lea și revizuirea sa critică în lucrările lui Samuel Taylor Coleridge. Prezentând discuții critice extinse despre Aristotel, gnosticism, Augustin, Aquino, Ockham, Hobbes, Shaftesbury, Mandeville, Hutcheson, Hume, Adam Smith și Coleridge, acest studiu susține că conceptele umaniste pe care acești scriitori încearcă să le elucideze dobândesc sens și semnificație numai în măsura în care suntem pregătiți să ne implicăm (mai degrabă decât să istorizăm) în utilizările lor anterioare. Începând cu ascensiunea voluntarismului teologic (și, în cele din urmă, secular), gândirea modernă pare din ce în ce mai reticentă și, în timp, incapabilă să se implice în istoria profundă a propriilor concepții subiacente, lăsând astfel înțelegerea noastră a naturii și funcției cercetării umaniste din ce în ce mai fragilă și incoerentă.
Una dintre consecințele acestei schimbări este faptul că autoexprimarea morală a elitelor intelectuale și a cetățenilor obișnuiți a rămas limitată, ceea ce, la rândul său, a alimentat ideea larg răspândită că preocupările morale și etice nu sunt decât o ramură specială de cercetare determinată în mare măsură de opinii, mai degrabă decât de raționamentul, judecata și practica dialogică.
Un semn clar al acestui regres este criza actuală în studiul științelor umaniste, al căror rol este conceput (și evaluat negativ) în mod covârșitor în termeni de teorii, metode și obiective științifice. Victima finală a acestui reducționism a fost însăși ideea de persoană și dispariția unui limbaj etic adecvat. Minding the Modern nu este doar un capitol din istoria ideilor; este un studiu fenomenologic și metafizic aprofundat al rădăcinilor problemelor actuale.
