Mitul dezvrăjbirii (The Myth of Disenchantment): Magic, Modernity, and the Birth of the Human Sciences (Magie, modernitate și nașterea științelor umane)

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Josephson-Storm critică mitul dezamăgirii, susținând că modernitatea și ideile sale asociate de raționalizare și secularizare sunt mai complexe și mai interconectate cu încântarea decât se crede în mod obișnuit. El examinează figurile istorice adesea asociate cu dezamăgirea și dezvăluie legăturile acestora cu practicile magice și oculte, sugerând că dezamăgirea nu este o stare finalizată, ci un proces continuu cu rădăcini adânci în cultură. Lucrarea combină narațiunea istorică cu critica filosofică, oferind o reflecție oportună asupra reîncântării și dezîncântării gândirii moderne.

Cartea este bine documentată, captivantă și prezintă un argument fascinant care sfidează narațiunile comune ale modernității. Ea oferă conexiuni perspicace între gânditorii istorici și încântarea lor față de magie și ocultism. Mulți cititori apreciază profunzimea sa academică, perspectiva proaspătă și capacitatea de a stârni o reflecție suplimentară asupra naturii modernității și a dezamăgirii.

Unele recenzii critică cartea pentru că este densă și autoimportantă, cu prea multe citate care pot distrage atenția de la argumentul principal. Alții au considerat că ar putea fi prea academică și jargonară, ceea ce o face mai puțin accesibilă pentru cititorii ocazionali. Câțiva au considerat că anumite afirmații sunt problematice sau că argumentul este lipsit de originalitate, ducând la nemulțumirea față de concluziile cărții.

(pe baza a 15 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Myth of Disenchantment: Magic, Modernity, and the Birth of the Human Sciences

Conținutul cărții:

Foarte mulți teoreticieni au susținut că trăsătura definitorie a modernității este că oamenii nu mai cred în spirite, mituri sau magie. Jason Ā. Josephson-Storm susține că, din punctul de vedere al istoriei culturale generale, această narațiune este greșită, deoarece încercările de a suprima magia au eșuat mai des decât au reușit. Chiar și științele umane au fost mai fermecate decât se presupune în mod obișnuit. Dar aceasta ridică întrebarea: Cum a reușit o Europă magică, spiritualistă, hipnotizată să se convingă că este dezamăgită?

Josephson-Storm urmărește istoria mitului dezamăgirii în nașterile filosofiei, antropologiei, sociologiei, folclorului, psihanalizei și studiilor religioase. În mod ironic, mitul modernității fără mit s-a format chiar în momentul în care Marea Britanie, Franța și Germania se aflau în mijlocul unor renașteri oculte și spiritualiste. Într-adevăr, Josephson-Storm susține că figurile fondatoare ale acestor discipline nu numai că erau conștiente de mediul ocult, dar erau profund implicate în acesta; și tocmai ca răspuns la această cultură înfloritoare a spiritelor și a magiei, au produs noțiuni despre o lume dezamăgită.

Oferind o istorie inedită a științelor umane și a legăturii acestora cu ezoterismul, Mitul dezamăgirii respinge cele mai răspândite relatări despre modernitate și ruptura acesteia de trecutul premodern.