Molime și pandemii: Moartea neagră, coronavirusurile și alte boli ucigașe de-a lungul istoriei

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 4 voturi.

Titlul original:

Plagues and Pandemics: Black Death, Coronaviruses and Other Killer Diseases Throughout History

Conținutul cărții:

Pentru ca o ciumă să devină pandemică, este nevoie doar de aglomerări de populație și de călători care răspândesc agenții patogeni bacterieni sau virali. Multe civilizații preistorice au murit rapid, lăsând orașele neatinse pentru a mistifica arheologii. Ciuma din Atena a ucis 30% din populație în perioada 430-426 î.Hr. Când împăratul roman Iustinian I a contractat ciuma bubonică în 541 d.Hr., istoricul contemporan Procopius i-a descris simptomele: febră, delir și bube - umflături negre mari ale glandelor limfatice din zona inghinală, sub brațe și în spatele urechilor. Această ciumă bubonică a ucis 25 de milioane de oameni în jurul Mediteranei. Denumită mai târziu Moartea Neagră, aceasta a ucis 50 de milioane de oameni în perioada 1346-1353, revenind la Londra de 40 de ori în următorii 300 de ani. A treia pandemie de ciumă bubonică a început în 1894 în China, făcând 15 milioane de victime, în mare parte în Asia, înainte de a se stinge în anii 1950, după ce a vizitat San Francisco și New York. Dar a lovit și Madagascarul în 2014, precum și Congo și Peru. Cauza, yersinia pestis, a fost identificată în 1894. Puricii infectați ai șobolanilor de pe navele comerciale au fost învinuiți de răspândirea bolii, însă oamenii de știință de la Porton Down au o explicație îngrijorătoare pentru răspândirea atât de rapidă a ciumei.

Orice boală poate deveni epidemică. Infecțiile europene cotidiene aduse în Americi de conquistadorii lui Cortes au ucis milioane de băștinași, a căror răzbunare postumă a fost sifilisul pe care spaniolii l-au adus înapoi în Europa. Gripa spaniolă, denumită greșit, adusă din Kansas în Europa de trupele americane în 1918, a provocat mai mult de 50 de milioane de decese. Cincizeci de ani mai târziu, gripa H3N2 din Hong Kong a ucis mai mult de un milion de oameni.

Un coronavirus produce răceala comună, pentru care nu s-a găsit nici vaccin, nici leac, în ciuda pierderii a milioane de zile lucrătoare în fiecare an. În mod înfricoșător, istoricul Douglas Boyd enumeră mulți alți ucigași submicroscopici care încă așteaptă ca turismul și comerțul să îi aducă la noi.