Moștenire și trădare: Memoriile morții unui părinte (Memoirs of a Parent's Death)

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă un amestec unic de critică literară și autobiografie, ceea ce o face atractivă și accesibilă pentru un public larg, inclusiv neacademic. Explorarea de către Nancy K. Miller a memoriilor scrise de copiii adulți ai părinților decedați este captivantă și stimulantă din punct de vedere intelectual.

⬤ Stil de scriere captivant, care se citește ca un roman
⬤ combină critica literară cu autobiografia
⬤ se adresează atât universitarilor, cât și cititorilor generali
⬤ încurajează regândirea critică a criticii literare
⬤ prezintă analize pătrunzătoare ale memoriilor, inclusiv un capitol despre Maus al lui Art Spiegelman.

Recenzia nu evidențiază niciun dezavantaj specific; totuși, unii cititori ar putea prefera o abordare pur academică a criticii literare.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Bequest and Betrayal: Memoirs of a Parent's Death

Conținutul cărții:

"Într-o carte care va schimba modul în care ne gândim la autobiografie și critică, Nancy K. Miller produce revelații emoționante despre ce înseamnă să trăiești cu un părinte pe moarte - ca fiu sau fiică, precum și despre diferența pe care o face genul într-o astfel de situație dureroasă. În "Moștenire și trădare", ea dezvoltă o perspectivă feministă originală, contrapunctând introspecția lirică despre propria durere cu perspective critice asupra memoriilor lui Simone de Beauvoir, Philip Roth, Art Spiegelman, Susan Cheever, Carolyn Steedman și Annie Ernaux." --Sandra M. Gilbert și Susan Gubar, coautoare ale cărților The Madwoman in the Attic, No Man's Land și The Norton Anthology of Literature by Women.

"Utilizarea de către Miller a formei memorialistice oferă un nou model de critică serioasă și o modalitate de a imagina comunitatea prin "legături de hârtie", precum și prin "legături de sânge"." --Elaine Showalter, London Review of Books.

Îmbinând detaliile propriei experiențe cu biografiile familiale ale unor scriitori contemporani renumiți, Miller recreează o experiență comună - pierderea unui tată sau a unei mame - și expune căile adesea tortuoase ale doliului și atașamentului pe care le urmăm în urma unei pierderi. În acest proces, ea oferă fragmente de istorie personală, dezvăluind emoțiile amestecate provocate de moartea subită a mamei sale din cauza cancerului și de lupta dureroasă a tatălui său cu boala Parkinson. Memoriile despre pierderea părinților arată cât de implicați am fost în complotul familial și prețul complicității noastre în poveștile sale. Moartea părinților ne obligă să ne regândim viețile, să ne relecturăm pe noi înșine. Citim pentru ceea ce trebuie să găsim. Uneori, găsim și ceea ce nu știam că avem nevoie.