Nero

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o reevaluare controversată, dar perspicace, a lui Nero, contestând percepțiile convenționale despre el ca tiran nebun, prezentându-l în schimb ca o figură complexă implicată în viclenie politică și autopromovare. Cu toate acestea, cartea este criticată pentru că este mai puțin informativă cu privire la viața lui Nero și se concentrează mai mult asupra dezbaterilor istoriografice, nefiind astfel o biografie convențională.

Cartea oferă o perspectivă diferită asupra lui Nero, argumentând împotriva opiniilor comune despre el ca fiind un nebun. Ea oferă analize interesante ale autoprezentării lui Nero și ale prejudecăților surselor istorice, prezentând un personaj mai complex care încă mai avea sprijin în rândul populației. Cercetarea și profunzimea studiilor sunt lăudate, unii recenzenți considerând argumentele stimulante și scrisul captivant.

Mulți cititori consideră că cartea se concentrează prea mult asupra problemelor istoriografice, în loc să ofere o biografie simplă a lui Nero. Scrierea poate fi meandrică și dificil de urmărit, cu detalii străine care pot întuneca punctele principale. În plus, unele critici notează că autorul tinde să folosească surse nesigure, fără un scepticism adecvat, ceea ce conduce la o analiză ambiguă a personajului Nero.

(pe baza a 25 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Împăratul roman Nero este amintit de istorie ca fiind monstrul vanitos și imoral care s-a jucat în timp ce Roma ardea. Edward Champlin reinterpretează enormitățile lui Nero în termenii lor proprii, ca interpretări conștiente de sine ale unui actor imperial cu o înțelegere formidabilă a istoriei și mitologiei romane și un simț viclean al publicului său.

Nero și-a ucis fratele mai mic și rivalul la tron, probabil la îndemnul mamei sale. Apoi și-a ucis mama, cu care s-ar putea să se fi culcat. Și-a ucis soția însărcinată într-un acces de furie, apoi a castrat și s-a căsătorit cu un tânăr libert pentru că semăna cu ea. A urcat pe scena publică pentru a juca rolul unui erou înnebunit sau al unei femei care naște și a concurat cu un car cu zece cai în cadrul Jocurilor Olimpice. Probabil că a instigat la incendierea Romei, pentru care a ordonat apoi pedepsirea spectaculoasă a creștinilor, dintre care mulți au fost arși ca torțe umane pentru a-i lumina grădinile noaptea. Fără a căuta să reabiliteze monstrul istoric, Champlin îl face pe Nero mai viu inteligibil prin iluminarea motivelor din spatele gesturilor sale teatrale și prin dezvăluirea artistului care se considera o figură eroică.

Nero este o reconcepție strălucită a unei relatări istorice care se întinde până la Tacitus, Suetonius și Cassius Dio. Stilul fără efort și construcția artistică a cărții vor atrage orice cititor atras de subiectul său intrinsec fascinant.