Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „A Black Gaze” a Tinei M. Campt este foarte apreciată pentru explorarea pătrunzătoare a diferențelor dintre a privi la persoanele de culoare și a le vedea cu adevărat. Cartea este remarcată pentru valoarea sa educativă, prezentarea sa frumoasă și comentariul puternic asupra experiențelor negrilor în arta contemporană. Mulți cititori au considerat-o transformatoare, poetică și o completare esențială la discuțiile despre rasă și artă.
Avantaje:Cartea este frumos prezentată, cu fotografii incredibile și comentarii excelente. Este foarte ușor de citit, poetică și educativă, oferind o perspectivă profundă asupra artei și artiștilor negri contemporani. Cititorii au găsit-o transformatoare în schimbarea perspectivelor lor asupra experiențelor și artei negrilor.
Dezavantaje:Unii cititori ar putea găsi temele tulburătoare, deoarece se confruntă cu rasismul implicit și cu realitățile dure ale experienței negrilor. În plus, explorarea de către carte a unor subiecte complexe poate fi o provocare pentru cititorii nefamiliarizați cu astfel de discuții.
(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
A Black Gaze: Artists Changing How We See
Conținutul cărții:
Examinarea lucrărilor artiștilor negri contemporani care demontează privirea albilor și ne cer să vedem - și să vedem negrul în special - în mod nou.
În A Black Gaze, Tina Campt examinează artiștii contemporani de culoare care schimbă însăși natura interacțiunilor noastre cu vizualul prin crearea și conservarea unei priviri specific negre. Lucrările lor - de la portretele dezarmant de intime ale lui Deana Lawson la videoclipurile lui Arthur Jafa despre frumusețea și curajul cotidian al experienței negrilor, de la filmele lui Khalil Joseph și fotografiile lui Dawoud Bey la practica artistică întrupată și multimedia a lui Okwui Okpakwasili, Simone Leigh și Luke Willis Thompson - solicită privitorilor să facă mai mult decât să privească.
Aceasta solicită răspunsuri viscerale la vizualizarea precarității negrilor.
Campt arată că acest nou mod de a vedea îi deplasează pe spectatori de la optica pasivă a privirii la lupta activă de a privi cu, prin și alături de suferința - și bucuria - vieții negrilor în prezent. Artiștii ale căror lucrări sunt explorate de Campt sfidează disparitatea fundamentală care definește practica de vizionare dominantă: ideea că negrul este în altă parte (sau nicăieri) decât albul. Acești artiști creează imagini care curg, care resuscitează și revalorizează arhiva istorică și contemporană a vieții negrilor în moduri radicale. Scriind cu rigoare și pasiune, Campt descrie creativitatea, ingeniozitatea, viclenia și curajul care constituie modus operandi al unei priviri negre.
