Oameni printre ruine: Reflecțiile postbelice ale unui tradiționalist radical

Recenzii ale cititorilor

În ansamblu, „Oameni printre ruine” de Julius Evola prezintă o perspectivă complexă asupra tradiționalismului și gândirii contrarevoluționare. Deși conține perspective semnificative asupra problemelor socio-politice moderne, prezintă, de asemenea, opinii învechite și controversate care provoacă reacții puternice.

⬤ Oferă o critică convingătoare a modernității, liberalismului și egalitarismului.
⬤ Conține perspective profunde asupra valorilor tradiționale și a restaurării politice.
⬤ Introducerea oferă un context vital despre viața și fundamentele filosofice ale lui Evola.
⬤ Mulți o consideră stimulantă din punct de vedere intelectual și valoroasă pentru înțelegerea alternativelor politice.
⬤ Evidențiază defectele gândirii liberale contemporane și ale structurilor societale contemporane.

⬤ Unii cititori consideră că argumentele sunt prea extreme, cu o tendință spre totalitarism.
⬤ Adesea percepută ca fiind învechită sau naivă în anumite părți.
⬤ Cartea poate fi dificil de citit și de înțeles, în special pentru cei care nu sunt familiarizați cu ideile lui Evola.
⬤ Acuzațiile de rasism și fascism asociate cu filosofia lui Evola ridică semne de întrebare cu privire la perspectivele sale.
⬤ Elementele de predică și opiniile ferme îi pot îndepărta pe unii cititori.

(pe baza a 23 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Men Among the Ruins: Postwar Reflections of a Radical Traditionalist

Conținutul cărții:

Magistrala trecere în revistă a lui Julius Evola a manifestărilor politice și sociale ale timpului nostru, „epoca declinului”, cunoscută de hinduși sub numele de Kali Yuga.

- Dezvăluie războiul ocult care stă la baza crizelor care au devenit o caracteristică predominantă a vieții moderne.

- Include eseul definitiv al lui H. T. Hansen despre viața și teoria politică a lui Evola.

Oameni printre ruine este atacul frontal al lui Evola asupra materialismului predominant al timpului nostru și asupra mirajului progresului. Pentru Evola și alți susținători ai tradiționalismului, trăim acum într-o epocă de conflicte și haos în creștere: Kali Yuga al hindușilor sau Ragnarok-ul germanic. Într-o astfel de perioadă, decadența socială este atât de răspândită încât apare ca o componentă naturală a tuturor instituțiilor politice. Evola susține că crizele care domină viața de zi cu zi a societăților noastre fac parte dintr-un război ocult secret, menit să înlăture sprijinul valorilor spirituale și tradiționale pentru a transforma omul într-un instrument pasiv al celor puternici.

Evola este adesea considerat nașul fascismului italian contemporan și al politicii radicale de dreapta, însă o examinare atentă a înregistrărilor istorice - așa cum este oferită de introducerea definitivă a lui H. T. Hanson - arată că Evola este o figură mult mai complexă. Deși avea opinii de extremă dreaptă, a fost un critic neînfricat al regimului fascist și a preferat un sistem de caste bazat pe spiritualitate și intelect rasismului biologic susținut de naziști. În cele din urmă, el a considerat că forțele istoriei sunt compuse din două facțiuni: „echipa de demolare a istoriei”, înrobită de credința oarbă în viitor, și acei indivizi al căror cuvânt de ordine este Tradiția. Aceștia din urmă se află în această lume a ruinelor la un nivel superior și sunt capabili să renunțe la ceea ce trebuie abandonat pentru ca ceea ce este cu adevărat esențial să nu fie compromis.