Operațiunea Condor: Istoria faimoaselor operațiuni de informații susținute de Statele Unite pentru a combate comuniștii din sud

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Operațiunea Condor” oferă o descriere detaliată a operațiunilor de informații susținute de SUA în America de Sud, menite să combată comunismul. Ea evidențiază tacticile brutale folosite de regimurile de dreapta, inclusiv eliminarea persoanelor de stânga, și aruncă lumină asupra consecințelor istorice ale acestor acțiuni. Recenzile reflectă un amestec de admirație pentru documentația minuțioasă și critici la adresa conținutului violent discutat.

⬤ Bine scrisă, cu numeroase referințe
⬤ oferă o privire aprofundată asupra Operațiunii Condor
⬤ educativă și revelatoare despre o perioadă istorică întunecată
⬤ evidențiază violența extremă și corupția regimurilor implicate.

⬤ Descrierile grafice ale torturii și violenței pot fi deranjante
⬤ se concentrează în principal pe Chile, cu informații limitate despre Argentina
⬤ poate fi considerat părtinitor datorită perspectivei sale critice asupra acțiunilor SUA și ale regimurilor sprijinite.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Operation Condor: The History of the Notorious Intelligence Operations Supported by the United States to Combat Communists across South

Conținutul cărții:

*Include imagini.

*Include resurse online și o bibliografie pentru lecturi suplimentare.

"Să spunem că erau 7.000 sau 8.000 de oameni care trebuiau să moară pentru a câștiga războiul împotriva subversiunii... Nu i-am putea executa prin pluton de execuție. Nici nu-i puteam trimite în judecată... Din acest motiv, pentru a nu provoca proteste în interiorul și în exteriorul țării, s-a ajuns la decizia ca acești oameni să dispară". - Generalul Jorge Rafael Videla.

În cea mai mare parte a secolului al XX-lea, guvernele sud-americane au trăit în mare parte sub un sistem de junte militare. Amestecul de populații indigene, coloniști străini și superputeri coloniale europene a produs dezechilibre culturale și sociale în care forțele militare au intervenit ca o influență stabilizatoare. Personalitatea proactivă a șefilor militari și structurile rigide ale unei astfel de ierarhii i-au garantat comandantului "bărbat puternic" o prezență permanentă sub forma unui dictator executiv. Astfel de lideri purtau adesea titlul mai colaborativ de "președinte", însă realitatea era, în majoritatea cazurilor, identică. De asemenea, decalajul dintre bogați și săraci era adesea foarte mare, iar dispariția clasei de mijloc a alimentat o dorință frecventă de revoluție, reenergizând intenția armatei de a o opri. În lipsa unui centru stabilizator, ideologiile cele mai răspândite în astfel de conflicte au alternat între un model federal de naționalizare industrială și socială și o structură la fel de conservatoare, cu proprietate privatizată și conducere autocratică din fruntea unei junte guvernamentale.

Oricare ar fi fost sistemul de credințe în joc pentru principalele națiuni industriale ale continentului, un bombardament constant de influență străină a împins populația unor state precum Chile, Brazilia, Argentina și altele, spre răsturnare, într-o direcție sau alta. De la stânga au venit influențele staliniste din Uniunea Sovietică și Cuba lui Castro, în timp ce modelul german al celui de-al Doilea Război Mondial și o mentalitate anticomunistă din Statele Unite au lucrat în culise pentru a perturba orice mișcare spre liberalism extrem.

Domnia lui Juan Peron în Argentina a devenit cel mai emblematic astfel de aranjament pentru observatorul occidental, însă domnia de 17 ani a generalului Augusto Pinochet în Chile, după o lovitură de stat susținută de americani în anii 1970, s-a dovedit a fi cea mai durabilă și cea mai rezistentă la eradicarea de către liderii următori de orientare opusă. Pinochet însuși s-a lăudat deschis: "Biblioteca mea este plină cu condamnări ale ONU". Prin combaterea marxiștilor și a comuniștilor în timpul Războiului Rece, Pinochet s-a asigurat că va rămâne cel puțin neperturbat de America, chiar dacă a dus la îndeplinire politici care ar fi etichetate drept tiranice de orice măsură obiectivă. După cum a afirmat scriitorul Jacob C. Hornberger, analizând aprecierile lui Pinochet pe baza contextului politic, ")eroarea în numele luptei împotriva terorii este o infracțiune gravă împotriva umanității, indiferent de filozofia economică a teroristului de stat".

Acceptarea tacită a acestor dictatori de dreapta din America de Sud a făcut parte dintr-un efort global cunoscut sub numele de Operațiunea Condor, constând în principal în operațiuni ale CIA care sunt la fel de infame și controversate ca întotdeauna, cu o moștenire durabilă care afectează evenimentele actuale, cum ar fi reacțiile la tulburările actuale din Venezuela.

Operațiunea Condor: Istoria faimoaselor operațiuni de informații susținute de Statele Unite pentru combaterea comuniștilor în America de Sud analizează diferitele operațiuni de informații și lanțul sinuos de evenimente care au dus la apariția conflictelor în regiune. Împreună cu imagini și o bibliografie, veți afla despre Operațiunea Condor ca niciodată.