Prima bătălie de la Heligoland Bight: Istoria și moștenirea celei mai mari victorii a Marinei Regale în Primul Război Mondial (The History and Legacy of the Royal Navy's Greatest Victory in World War I)

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 26 voturi.

Titlul original:

The First Battle of Heligoland Bight: The History and Legacy of the Royal Navy's Greatest Victory in World War I

Conținutul cărții:

*Include imagini.

*Include extrase din relatările marinarilor.

*Include o bibliografie pentru lecturi suplimentare.

Cele mai emblematice imagini ale Primului Război Mondial sunt cele ale războiului terestru. Ele descriu liniile de tranșee, găurile de obuze și sârma ghimpată. Ele arată o generație de tineri în uniformă, trăind în gropi săpate în pământ, cu pușca în mână, așteptând următorul bombardament devastator de artilerie. Dar o parte a aceleiași generații s-a confruntat cu un război foarte diferit, care a fost la fel de important pentru a decide soarta Europei, dar care este adesea uitat în istoriile populare. Acesta a fost războiul pe mare. A fost vital pentru latura economică a războiului, deoarece Aliații au tăiat liniile de aprovizionare ale Germaniei din lumea exterioară și au pus astfel presiune pe industriile militare ale adversarilor lor. Aici au avut loc evenimente care au atras America în război, oferind Aliaților un nou rezervor de forță de muncă și asigurând astfel înclinarea balanței conflictului în favoarea lor.

Războiul pe mare a pus la încercare inovațiile. Unele, cum ar fi flota de submarine a Germaniei, au fost un succes uriaș care a definit viitorul războiului. Unele, cum ar fi avioanele maritime, au jucat doar un rol minor, dar au fost preludiul unor schimbări mai importante care urmau să aibă loc. Altele, cum ar fi crucișătoarele de luptă, au fost eșecuri costisitoare. Atât pe mare, cât și pe uscat, acesta a fost un război care avea să modeleze viitorul lumii.

La 28 august 1914, o forță navală britanică formată din 31 de distrugătoare, două crucișătoare ușoare și o forță de submarine a ieșit din ceața dimineții într-o misiune adâncă în apele interne germane. Ținta lor a fost Heligoland Bight, un golf de pe coasta germană a Mării Nordului situat la gura de vărsare a râului Elba. Obiectivul lor a fost agresiv și îndrăzneț: să prindă în ambuscadă și să distrugă patrulele zilnice de distrugătoare germane care apărau Heligoland Bight. Raidul a fost o abatere agresivă de la strategia britanică de până în acel moment al războiului, care a constat în utilizarea de către marina britanică a unei blocade îndepărtate pentru a izola Germania de lanțurile sale de aprovizionare oceanice. Ca atare, raidul i-a luat complet prin surprindere pe germani.

Operațiunea Heligoland a fost ideea comodorilor britanici Roger Keyes și Reginald Tyrwhitt, iar obiectivul raidului a fost diferit de strategia navală britanică dinainte de război împotriva Germaniei. Raidul nu a fost conceput pentru a produce un angajament naval decisiv între dueluri de nave capitale grele, ci s-a axat în schimb pe crucișătoare ușoare și distrugătoare, nave mici și rapide care își combină viteza și armele cu tragere rapidă pentru a-i ataca pe germani în apele lor interne, pentru a limita incursiunea germană în Marea Nordului. Britanicii doreau ca atacul să transmită un mesaj clar marinei germane că orice operațiune germană în Marea Nordului, fie ea mare sau mică, era în pericol perpetuu de un atac britanic.

Heligoland Bight nu a fost o țintă ușoară. Zona este situată adânc în apele interne germane și a fost puternic apărată la începutul războiului de mai multe tunuri de țărm de calibru mare, un hangar de zeppeline și patrule mari de distrugătoare și submarine. Era, de asemenea, o poziție strategică, deoarece păzea intrarea în Kiel, principalul punct de ancorare naval al Flotei germane din largul mării. Pentru a complica lucrurile, forța britanică de raid se afla la distanță de câteva crucișătoare de luptă germane puternice, ancorate în apropiere și gata să întărească patrulele de distrugătoare germane.

În ciuda acestor obstacole, marina britanică a reușit să obțină o victorie decisivă. Fără a pierde o singură navă britanică, forța britanică de raid a reușit să scufunde mai multe crucișătoare și distrugătoare germane. Pe măsură ce angajamentul final se încheia și britanicii se retrăgeau în apele lor de origine, vestea victoriei lor s-a răspândit în toată Marea Britanie, oferind un impuls moral major soldaților și civililor britanici. Peste noapte, comandanții britanici ai operațiunii Heligoland Bight au devenit eroi.